Comparaţia nefericită a Primăriei, beneficiarul stadionului inundabil: "E ca la canalizare. Când plouă tare, nu preia tot". Constructorul: "Ieşit din garanţie". Proiectantul: "A plouat tare". Meteorologul: "Ploaie moderată". Telefonul fără fir al responsabilităţii pentru 234 de milioane

28 sep 2015 15151 afişări Highlight

Imaginile acvatice surprinse duminică seară pe Naţional Arena, în repriza a doua a meciului Steaua – Voluntari, sunt neaşteptate, ca să folosim un termen oficial din lumea construcţiilor. E acelaşi mediu în care publicaţia Revista Construcţiilor consemna, în urmă cu trei luni, într-un articol dedicat celui mai scump stadion din istoria României:

 „Iată, însă, că a venit anul 2011 şi un edificiu la cel mai înalt nivel sportiv a intrat şi în zestrea Capitalei. Este vorba despre noua înfăţişare a Stadionului Naţional „Lia Manoliu“ devenit „Arena Naţională“. Un rol determinant l-a avut, prin proiectul pe care l-a conceput şi prin execuţie la înalte standarde de calitate, Asocierea JV MAX BÖGL – ASTALDI”.

Sutele de litri de apă care s-au revărsat violent de pe acoperişul stadionului direct în tribunele, din fericire, goale nu reprezintă cea mai bună definiţie video pentru un „înalt standard de calitate”. În plus, zone întregi din arena teoretic protejată de acoperişul retractabil – inclusiv un spaţiu de la zona VIP - erau bătute de o scurgere fină, ca şi cum ploaia trecea prin materialul de policarbonat şi pânză ca printr-un tifon foarte des.

Cum este posibil ca un stadion - al cărui cost de construcţie de 119 milioane de euro, aprobat în mandatul lui Adriean Videanu, s-a dublat prin patru acte adiţionale în perioada în care primar a fost reţinutul Sorin Oprescu – să ajungă în doar patru ani un Aquapark trist? Cine ne poate explica de ce un acoperiş în valoare de 25 de milioane de euro nu este suficient pentru a opri apa de ploaie să inunde un stadion?

Pentru a afla răspunsurile, ProSport a apelat la articolul din Revista Construcţiilor în care sunt notate toate firmele implicate, contractori şi subcontractori, proiectanţi şi consultanţi. Lista completă poate fi consultată la finalul articolului.



Două imagini surprinse duminică pe Naţional Arena. Apa se revarsă în tribunele stadionului care a costat 150 de milioane, potrivit Primăriei

ProSport publică toate dialogurile avute cu constructori, proiectanţi şi consultanţi, fără prea multe comentarii. Concluziile le trag cei care au contribuit, cu sau fără voia lor, la acoperirea costului de aproape un sfert de miliard de euro.

Domnul Ghiţă: „N-am văzut ce s-a întâmplat. Ce a fost acolo?”

La capitolul Concept structuri şi proiect acoperiş este trecută firma germană Schlaich Bergermann und Partner. Evident, nemţii au avut şi o firmă colaboratoare din România: SC Iprolam SA. Cu această firmă a început seria telefoanelor date de reporterii ProSport. La celălalt capăt al firului a răspuns o doamnă. Imediat după ce a aflat motivul apelului, ne-a îndreptat spre domnul Kober. „Helmuth Kober. De la vopseaua Kober, dar n-are nicio legătură. E sas”. Ne-a făcut legătură, dar sasul era în concediu, aşa că la aparat a venit „domnul Ghiţă”. Nicolae Ghiţă, un domn trecut de prima tinereţe, nu văzuse imaginile de pe Naţional Arena şi nu ştia ce s-a întâmplat cu o seară înainte.

Care a fost rolul firmei Iprolam la construirea stadionului?
Rolul firmei noastre a fost de însuşire a proiectului.

Adică?
Adică am verificat în termeni obişnuiţi, în conformitate cu legea. Orice proiect care e făcut în străinătate, într-o ţară din Uniunea Europeană, este recunoscut de ţara noastră cu anumite condiţii. Şi anume, încărcările climatice specifice ţării noastre, inclusiv seismul, să fie aplicate. Asta e principalul. Mai trebuie ca socotelile să fie făcute conform Eurocodului. Am asigurat o acordare între încărcările climatice şi seismice, dar am verificat ca tot ce au calculat ei să fie conform.

Zăpezi, vânt?
Da, evident.

Aţi văzut imaginile?
Nu. Dar ce, ce s-a văzut acolo?

O să vedeţi imaginile.
Bine, bine.

 


Arena Naţională pe vremea când nu avea acoperiş. Diferenţele nu sunt foarte mari faţă de prezent

 

Învelitoarea arenei cuprinde o parte fixă, destinată acoperirii permanente a tribunelor, alcatuită din suprafeţe de policarbonat şi pânze (membrane) arcuite, din ţesătura de poliester cu strat de PVC, precum şi o parte mobil-retractabilă din acelaşi material, rezistent la plieri repetate, pentru acoperirea suprafeţei de joc
Descrierea acoperişului Naţional Arena făcută în Revista Construcţiilor
 

Omul de la structură: „Sunt surprins. Nu trebuia să curgă aşa”

Odată expediat emailul cu imaginile pe adresa firmei Iprolam - care trebuia să se asigure că nemţii respectă normele climatice româneşti, inclusiv ploile şi viscolele - , reporterii au trecut la firma Consild. În date, figura drept colaboratoare a nemţilor la proiectul de structură. Valentin Arhip, reprezentantul companiei, ne-a lămurit, însă, rapid că nu era vorba despre structura acoperişului.

Firma dumneavoastră figurează la proiectul de structură. Nu ştiu dacă aţi văzut imaginile de aseară...
Da, numai că noi suntem parteneri doar pentru structura de beton armat. Structura pentru acoperiş a fost proiectată sută la sută în Germania, cu aprobare din partea română.

Ce firmă s-a ocupat de acoperiş?
Schlaich Bergermann und Partner. În colaborare cu Iprolam.

Cei de la Iprolam spun că trebuiau doar să se asigure că respectă normele româneşti.
Da, normele. Am văzut şi eu cum a plouat aseară. Sunt puţin surprins. Nu ştiu dacă are legătură cu proiectantul de rezistenţă.

Cum putea să curgă apa aşa din acoperiş?
Nu cunosc detaliile proiectului pentru acoperiş, dar mie mi s-a părut că nu trebuia să curgă aşa. Nu ştiu cine ar trebui să poată răspundă la întrebări.


Sorin Oprescu, protejat de acoperiş, înainte de inaugurare. Acum, fostul primar în arest pentru luare de mită

Domnul Ghiţă: „S-a rupt pânza”. 4 minute mai târziu: „Ce bănuiţi, s-a rupt pânza?”

Poate proiectantul? În date sunt trecute două nume. ProSport a obţinut numărul de telefon al unuia dintre proiectanţi: Nemes Karoly. Cu siguranţă, el trebuie să ştie cum de s-a revărsat apa în stadion. Uşor plictisit, domnul Karoly a mărturisit că nu a văzut imaginile: „Nu am televizor”, dar că se va uita la ele dacă le primeşte pe email. Zis şi făcut. Până când proiectantul vede imaginile, înapoi la domnul Ghiţă.

Aţi văzut imaginile?
Le-am văzut. Domn’e, s-a rupt pânza aia. S-a rupt pânza. Nu e ceva de structură.

Pare serios.
Se pare că a fost o cantitate mare de ploaie. 20-30 de litri.

Nu era proiectat pentru aşa o cantitate mare de ploaie?
Mmmmm...Nu ştiu. Trebuie verificată şi problema scurgerii.

Cum e proiectat acoperişul. Puteţi să ne explicaţi?
Are un punct de jos. Are pantă pe pânza aia, pe urmă în lungul pânzei. Se colectează pe partea de jos a pânzei, pe circumferinţă, din loc în loc.

Şi apa unde se duce?
La canalizare.

Aţi văzut, însă, că apa curgea la fiecare colţ.
La fiecare colţ!?

Sunt filmate 5-6 îmbinări pe unde curge apa.
Aaaa, deja nu e că s-a strâns...Nu e într-un loc. Da.

Apa se scurge în stadion.
Da, da, am văzut. Pe oameni, acolo. Adică, pe stadion. În tribune. Da...Vă spun drept, nu ştiu exact punctele de evacuare. Cât de dese sunt. În orice caz, nu sunt la fiecare semiundă. Cred că sunt captate. S-ar putea să fie captate mai rar. Mă rog. Eu nu cunosc proiectul de instalaţii. Ar trebui totuşi...Cu cine aţi vorbit?
 

Cu cine ar trebui să vorbesc?
Vorbiţi cu domnul director Şoşoacă de la Primărie, care a fost beneficiarul acestei lucrări. El ştie exact instalatorul.

Acoperişul de cine este făcut?
Nu ştiu. Dar nu e important cine l-a proiectat sau l-a executat. Nu cred că e o greşeală. Pânza a venit din Germania. Nu cred că e o problemă de calitate a pânzei.

Cum putea să cedeze aşa?
Mda...Deci...E....

Instalaţiile sunt făcut de Iproplan în colaborare cu Conprex.
(Salvat) Cu ăştia trebuie să vorbiţi! O să mă mai uit şi eu prin acte.
 

....
Dar, ce, bănuiţi că pânza a cedat?
 

Noi suntem reporteri. Nu ştim.
Da, trebuie văzut la faţa locului!

 


Uşor cu primarul pe scări. Dacă ar fi fost aseară pe stadion, Sorin Oprescu ar fi alunecat pe scările ude

Proiectantul: "E surprinzător". Ploaia e la neprevăzute

Între timp, Nemes Karoly văzuse, probabil, şi el imaginile. După dialogul halucinant în care Nicolae Ghiţă a ajuns să-i întrebe pe ziarişti ce s-a întâmplat, a urmat a doua discuţie cu proiectantul.

Aţi văzut?
Am văzut. E surprinzător.

Ce bănuiţi că s-a întâmplat?
Nu ştiu. Poate din cauza cantităţii de ploaie. Mă rog, nu ştiu, nu ştiu situaţia. A fost închis şi acoperişul interior.

A fost închis, dar ploua şi prin el.
Da, da, da.

Cum e proiectată scurgerea de pe acoperiş?
Acolo este o pâlnie care trebuie să preia cantitatea de apă. Da. E un şanţ care aduce acolo apele. Dacă a fost o rupere de nori, a fost prea încărcat sistemul. N-a făcut faţă.

Ne gândim totuşi că cineva ia în calcul o rupere de nori când proiectează un asemenea stadion.
Da, da, da. Ce am văzut din imagini, apa curge puţin şi pe lângă. Nu ştiu, trebuie să văd.

Prin tribună, pe sub scaune...
Aia da.

Simţiţi vreo responsabilitate când vedeţi imaginile astea? Vă gândiţi că poate n-aţi proiectat ceva cum trebuie?
Mmmm...Greu să vă zic. Adică, neprevăzute la nivelul ăsta pot să existe. Nu ştiu, însă, exact situaţia. Probabil voi fi chemat, să văd. Nu ştiu să vă dau un verdict clar.

 


Apa a coborât mai bine de un nivel şi continuă să susure la vale

Primăria, teoretic, păgubită: „E ca la canalizare. Nu preia toată apa”

Dacă Nemes Karoly se temea că va fi chemat să dea explicaţii, cineva ar fi trebuit să fie foarte nemulţumit de modul în care apa a pătruns în interiorul stadionului. În afara spectatorilor, cel mai nemulţumit ar fi trebuit să fie beneficiarul lucrării finalizate abia acum 4 ani. Adică, Primăria Bucureşti, rămasă momentan în responsabilitatea lui Ştefănel Dan Marin, după reţinerea lui Sorin Oprescu. Omul care s-a ocupat direct de construirea Naţional Arena este în continuare în primărie. Numele lui este cel indicat de „domnul Ghiţă”: directorul Direcţiei de Investiţii din cadrul instituţiei, Bogdan Şoşoacă. Dialogul cu el a fost unul surprinzător.

Aţi văzut imaginile de aseară de la Naţional Arena?
Ăăăă, da, am văzut dimineaţă, acum.

Şi cum vi se par?
În ce sens?

Cum vi se pare ce aţi văzut la televizor? Apa care curge şiroaie de pe acoperiş pe sub scaune.
Deci apa a curs pe o zonă pentru că a fost o ploaie torenţială şi gurile de scurgere n-au preluat toată apa. Mă rog, ca atunci când plouă torenţial pe un acoperiş. Nu preia burlanul apa şi atunci se scurge şi pe alte zone. Dar a fost o scurgere din cauza ploii torenţiale şi a cantităţii mari de apă care a căzut în termen scurt.

Îmi cer scuze, dar la proiectarea stadionului nu s-a gândit nimeni că va ploua toreniţial la un moment dat?
Ăăăă. Şi eu îmi cer scuze să vă spun, dar întotdeauna când se proiectează un obiectiv, nu se proiectează la maximum de...să zicem...de capacitate, de preluare. Atunci, tot ce s-ar construi ar costa foarte scump. Ar costa foarte mult.

Adică s-ar face rabat de la confort.
Nu s-ar face...Îmi luaţi un interviu? Noi vrem să dăm o notă scrisă legată de ce s-a întâmplat. Cu consultantul şi cu constructorul. Proiectul s-a făcut în limite normale pentru a prelua ploi mari, dar nu ploi torenţiale. Dacă aţi observat, când plouă torenţial nici canalizarea nu preia tot. Asta e, se întâmplă în toată lumea. S-a întâmplat să bată şi vântul puternic, să fie ploaie torenţială. Atunci nu au putut prelua. În termen de câteva minute a fost problema, în rest a fost normal.

Primăria se va îndrepta către proiectant şi către constructor pentru explicaţii şi eventuale despăgubiri?
Deci. Deocamdată nu am intrat în aceste amănunte. O să vedem.

Se pare că Primăria are deja o explicaţie şi pare destul de confortabilă cu ea. Dar oamenii care au fost acolo, puţini câţi au fost, nu s-au simţit confortabil.
Da, a fost un inconvenient. Nu putem să spunem că n-a fost aşa. Însă, vă spun, când se execută o lucrare, nu se ia totul la maxim.

Adică, dacă vine un cutremur de 7 grade, nu se ia în calcul la proiectare.
Aaaa, riscul, da!

Nu înţeleg raţionamentul. Cât ar fi costat dacă ar fi fost proiectat pentru o ploaie torenţială?
Nu pot să vă spun. N-am făcut noi proiectul. Proiectul a fost făcut tot de către constructor. Şi în orice caz, nu a costat 230 de milioane. Din 200 de milioane, nu s-au plătit toţi banii şi...mă rog...au mai rămas sume neplătite pe care nu dorim să le plătim. Din 200 de milioane, 24 la sută înseamnă TVA, adică peste 48 de milioane, plus alte taxe plătite tot la stat. Deci, stadionul...să spunem că a costat sub 150 de milioane.

Şi sumele respective de ce nu au fost plătite?
Nu am plătit. Nu pot să vă spun, dar nu am plătit. Nu am ce să vă spun. Se vede în buget că nu a fost plătit tot. Nu s-a plătit tot pentru că nu s-a justificat tot. S-a plătit doar ce s-a justificat.

Riscaţi să fiţi acţionaţi în judecată pentru că n-aţi plătit tot?
Nu ştiu asta, depinde de constructor. Stadionul a fost recepţionat de acum patru ani. A trecut şi perioada de recepţie de trei ani de la terminarea lucrările.

V-aţi simţit confortabil când aţi văzut imaginile de aseară?
Nu. Nu m-am simţit. Dar pot să înţeleg şi când plouă, nu torenţial, dar puternic, pe laturile neacoperite ale stadionului se poate întâmpla asta. Acoperişul nu e etanş, între acoperiş şi tribune e un spaţiu destul de mare. În momentul în care bate vântul pe acolo, e normal să intre apă, zăpadă. Aşa e construit. Are un acoperiş gen umbrelă. Mă rog, nu a fost foarte confortabil pentru cei care au stat în zona aia.


Acoperişul, pe vremea când uimea pe toată lumea

 

Potrivit datelor oficiale, contractul de construcţie în valoare de 120 de milioane de euro a fost acordat în 2007 companiei italiene Astaldi şi celei germane Max Bogl. Max Bogl a avut 60% din contract, adică 72 de milioane de euro, în timp ce partea Astaldi a reprezentat 48 de milioane. În momentul anunţului, Astaldi a informat media internaţională că este prezentă pe piaţa românească de 20 de ani, având un portofoliu de lucrări care ajunsese în 2007 la jumătate de miliard de euro.

Constructorii nu sunt de găsit sau dau vina pe service: "A ieşit din garanţie"

Dacă beneficiarul nu se simte confortabil cu imaginile, cum se simt constructorii care, teoretic, ar risca nişte penalizări trecute în contract pentru nerespectarea unor condiţii? Max Boegl şi Astaldi au un istoric bogat de lucrări cu bani publici: pasajul Basarab, magistrala 5 de metrou, porţiunea de autostradă Cernavodă - Medgidia, porţiunea de autostradă Nădlac - Arad. Potrivit datelor din media, în 2011, italienii de la Astaldi au avut contracte cu statul în valoare de 700 de milioane de euro. Tot teoretic, incidentul de pe Naţional Arena ar putea dăuna serios imaginii firmelor. Vorbim pur teoretic.

Primul telefon a fost la firma Astaldi România. Secretara ne-a anunţat că am sunat degeaba: "Nu e nimeni la birou. Domnul Pierluca Canino nu e, nu a fost astăzi. Lăsaţi-ne un număr de telefon". Evident, domnul Canino nu a revenit.

Următorul apel a mers către Max Boegl România la numărul de telefon trecut în toate referinţele de pe Google. Telefonul, ocupat până la exasperare. Până la urmă, reporterii l-au contactat pe Romeo Boţocan, directorul companiei în momentul în care stadionul Naţional a fost proiectat şi construit. Boţocan nu mai lucrează la Max Boegl de trei ani, potrivit propriilor spuse. A urmat un nou dialog halucinant:

Aţi văzut imaginile de aseară de pe Naţional Arena?
Nu, nu. Nici n-am văzut, nici nu ştiu despre ce este vorba.

Vi le pot trimite. Sute de litri de apă se scurg de pe acoperiş în tribunele stadionului.
Nu ştiu, nu ştiu absolut nimic. Credeţi-mă. E posibil să aveţi dreptate.

Imaginile există.
Îmi pare tare rău.

De acoperiş cine s-a ocupat?
Consorţiul.

Adică Max Boegl şi Astaldi.
Exact, consorţiul. Şi am avut subcontractori, bineînţeles. Dar nu mai intrăm în detalii. Consorţiul a fost contractorul vizavi de beneficiar, iar ei au avut un subcontractant.

Ca director al companiei pe perioada construcţiei, cum vă explicaţi imaginile astea?
Nu mă mai ocup. Nu ştiu. A ieşit din garanţie. Eu ştiu ce s-a întâmplat, ce s-a făcut? Cei care au făcut service-ul. Cum au făcut, ce au făcut. Nu mai ţin minte nimic. A trecut timp, s-a făcut service, s-a umblat, probabil. Nu mai ştiu din ce motive. Trebuie constatat. Nu ştiu ce s-a întâmplat între timp.

Vi se pare normal să se întâmple lucrul ăsta la 4 ani de la recepţia stadionului?
Păi, normal că nu mi se pare normal! Asta e clar! Dar nu ştiu ce s-a întâmplat.

"Constructorul ar trebui să se ducă la puşcărie. A furat şi ferească Dumnezeu să fie un incendiu la subsol că mor oamenii. Este singurul stadion din lume care nu are scări de la parcare spre nivelele superioare, mori cu zile acolo. Acest stadion e o nenorocire, arhitectul ar trebui arestat pe loc"
Dumitru Dragomir, la ProSportLive

În final, ProSport a sunat la ANM pentru a afla cât de tare a plouat duminică seară în Bucureşti, suficient încât stadionul Naţional să se inunde. "Precipitaţiile au fost de 10 litri pe metru pătrat la staţia Filaret şi 23 de litri pe metru pătrat la Băneasa". Aşadar, în centru a plouat mai puţin decât la periferie, dar ce înseamnă aceste valori? Meteorologul Elena Cordoneanu, realizatorul emisiunii Săptămâna de Vreme de la Realitatea TV, a explicat:

"La 10 litri pe metru pătrat avem de-a face cu o ploaie slabă De la 10 la 25 de litri, vorbim despre o ploaie moderată. Dincolo de 25 de litri, este o ploaie însemnată. Contează şi intensitatea ploii, dar numai în cazuri excepţionale putem vorbi de o cantitate mare de apă căzută într-un interval mic de 10 minute. La valorile de aseară, nu avem de-a face cu un astfel de caz".


UPDATE: Firma UTI - administratorul Naţional Arena în urma unui contract pe 4 ani în valoare de 34 de milioane de lei semnat cu Primăria în vara lui 2014 - a dat publicităţii un comunicat în care explică imaginile filmate duminică seară în tribune: 

Referitor la informatiile aparute in presa in data de 28.09.2015, cu privire la situatia neplacuta inregistrata in timpul evenimentului sportiv desfasurat pe Arena Nationala duminica, 27.09.2015, va aducem la cunostinta faptul ca SC UTI GRUP SA a respectat in intregime atributiile asumate prin contractul de asigurare a serviciilor tehnice de exploatare, intretinere curenta si administrare pentru Arena Nationala, asigurand functionarea in parametri normali a tuturor sistemelor si instalatiilor din cadrul obiectivului (inclusiv pentru acoperisul retractabil actionat electric, care a fost operat in vederea protejarii suprafetei de joc). 

Pentru corecta informare a opiniei publice, suntem in masura sa precizam urmatoarele:

- Sistemul de acoperis retractabil actionat electric a fost complet functional, asigurand protejarea suprafetei de joc in timpul evenimentului sportiv;

- Nu exista fisuri la nivelul membranei acoperisului si nici disfunctionalitati in operare;

- Din cauza caderilor masive de ploaie, cantitatea de apa colectata inclusiv de pe suprafata acoperisului retractabil (deschis la momentul producerii evenimentului meteo) a depasit capacitatea de preluare a palniilor colectoare amplasate in dreptul stalpilor metalici, care asigura evacuarea apei pluviale, apa in exces ajungand la nivelul tribunelor si fiind evacuata prin intermediul rigolelor de scurgere amplasate la mantinela inelului intermediar.

Mentionam faptul ca serviciile de proiectare si constructie a Arenei Nationale nu au intrat in niciun moment in sarcina UTI, acestea fiind asigurate de catre Antreprenorul General al constructiei.

Totodata dorim să ne exprimam regretul fata de disconfortul provocat spectatorilor meciului de aseara si dorim sa va asiguram ca UTI respecta in intregime atributiile contractuale, prestand la un nivel constant de calitate si profesionalism servicile asumate.


Lista numelor implicate în construirea Naţional Arena

Proiect de arhitectura: GMP – ARCHITEKTEN VON GERKAN, MARG UND PARTNER;

Design de concept: VOLKWIN MARG si CHRISTIAN HOFFMANN (2007);

Şef de proiect: FRANZ LENSING;

Proiect realizat in colaborare cu: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Sl URBANISM „ION MINCU“ BUCURESTI – C.C.P.E.C. Sl GRAPHIC STUDIO;

Şefi de proiect: E. B. POPESCU, NEMES KAROLY;

Concept structuri şi proiect acoperiş: SCHLAICH BERGERMANN UND PARTNER in colaborare cu IPROLAM;

Proiect structură: KREBS UND KIEFER in colaborare cu CONSILD;

• Instalaţii: IPROPLAN in colaborare cu CONPREX;

Amenajări exterioare şi peisagere: VIAPROIECT;

Consultanţi: AUDESIGN;

Grafica signaletica: KOMBINAT FORM;

Beneficiar: PRIMARIA BUCURESTI;

Antreprenor general: MAX BÖGL/ASTALDI;

Consultanţi beneficiar: LOUIS BERGER SAS;

 
Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.