TIMP LIBER | "Şahul fizic" care îi deconectează pe corporatişti sau aventura de pe planşă

7 nov 2014 828 afişări Comentează şi tu Sportbiz
TIMP LIBER | "Şahul fizic" care îi deconectează pe corporatişti sau aventura de pe planşă 3 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/29446/13490992/2/scrima1.jpg

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marţi, împreună cu Ziarul Financiar.

Sabia, ca ramură a scrimei, este sportul care te învaţă că cel mai mare duşman al tău nu este greşeala, ci pasivitatea. Să nu faci nimic, să te răzgândeşti la jumătatea drumului. Este lecţia de viaţă cu care pleacă acasă, miercuri de miercuri, „amatorii“ de la clubul Riposta, oameni care ajung să se dueleze ca personajele lui Dumas sau maeştrii Jedi din filmele lui George Lucas.

Medici, ingineri, cântăreţi, oameni din zona corporate, cu cariere de succes, se adună în fiecare miercuri la sala de scrimă Floreasca. „Oameni de calitate“, concluzionează Constantin Sandu, cel care a pus bazele clubului de scrimă „Riposta“ alături de Lucian Dina. „În 2008, ne-am înfiinţat ca şi club sportiv, dar noi am început lucrul cu amatorii de vreo 13 ani“.

„Riposta“ propune un sport pe care 9 din 10 oameni sigur nu l-ar numi dacă ar avea de înşirat rapid, primele zece sporturi pe care le faci „for fun“, într-o seară de vară, de toamnă sau de iarnă. „Până anul acesta şi eu eram convinsă că scrima este un sport exclusiv al performanţei“, admite Bianca, o începătoare, aflată doar la a patra lecţie. Este însă un sport care te cucereşte pe loc, pentru că propune „o combinaţie foarte elegantă între minte şi corp“, după cum spune George Ştefan Kudor, membru al formaţiei Trei Parale. „Mi-a plăcut totul, estetic - cum arată, cultural, filozofic, tot ansamblul. Nu este numai sport. Este o plăcere. Te calmează. Şi mental - este un fel de yoga dar în timpul căreia mai faci şi condiţie fizică. Este o împletitură aparte. La prima vedere poate că nu pare foarte spectaculos, cred că este şi mai puţin cunoscut. Dar când eşti acolo, pe planşa de tragere, trăieşti cu totul altceva. Este o adevărată aventură. Nu-i nevoie să fie ca în filme, să învârţi sabia de o sută de ori şi să faci tot felul de scheme ca să fie spectaculos. Trebuie să trăieşti acolo, momentul“, descrie cu entuziasm cântăreţul-inginer şi ecologist sportul pe care îl practică de 18 luni.
Chiar dacă nu este o distracţie de timp liber scumpă, scrima, ca sport de agrement, rămâne o nişă. Ceea ce dă un plus de valoare experienţei. Pentru că cei de pe planşă gândesc similar. Trăiesc similar scrima, sportul „care aduce relaxare fizică şi psihică“, după cum spune Lucian Dina.

„A venit cineva în sală şi a spus răspicat «vreau să fac scrimă» Citise Dumas“

„Am pornit dintr-o nebunie - a venit un domn în sală şi a zis «aş vrea să fac scrimă». Majoritatea celor care au citit cărţile lui Dumas, şi mai nou, cei care se uită la Star Wars visează să se bată cu sabia“, spune maestrul sportului Contantin Sandu. El şi Dina au fost sportivi de performanţă, colegi la Dinamo. „Cei de la club nu au mai dorit să ne susţină. Ne-au trimis într-un fel să ne descurcăm. Aşa că ne-am decis să ne facem un club al nostru. A fost cel dintâi club privat din România, prima dată când doi oameni încercau să-i aducă pe copii la sală şi copiii să plătească. Am început cu patru copii şi în şase ani am ajuns la 80. În ultimii patru ani, dominăm sabia românească, la nivel de cluburi – de trei ani suntem numărul 3, la copii, la nivel de ţară, ca medalii, pe partea de sabie suntem numărul 1“, prezintă proiectul Riposta Constantin Sandu.

Sportul deciziilor rapide. „Înveţi să te descurci“

„Dintre cele trei arme ale scrimei, sabia este cea mai dinamică, cea mai rapidă. Dacă nu găseşti soluţia optimă într-un timp foarte scurt, pierzi asaltul. Este aplicabil şi în viaţă şi asta le place cel mai mult celor care vin la noi. Îi face să se descurce în viaţă“, povesteşte instructorul.
„Este foarte adevărat că noi femeile avem o problemă în luarea deciziilor. Îmi place modul de abordare al lui Sandu - parcă îţi oferă lecţii de viaţă“, se confesează Bianca. „La prima lecţie, voiam să dau în stânga, dar mă panicam şi de fapt dădeam în dreapta. Şi Sandu îmi spunea «ia o decizie, ia o decizie acum!». Cred că este unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat - să mă concentrez şi să iau decizii. Aici important este ca atunci când ai o idee, să mergi până la capăt, pentru că dintr-o chestie greşită poate ieşi ceva şi este mai bine decât să nu faci nimic. E vorba de o fracţiune de secundă. Realizezi cât de important este să fii prezent, atent, alert, în fiecare secundă. Mi se pare că mă stimulează mental, mai mult decât dacă m-aş duce la zumba sau la orice altceva“, îşi termină ideea, între două dueluri „învăţăcica“ Bianca. Mai mult, „înveţi să fii disciplinat şi fair-play, să nu fi tensionat în situaţiile limită“, este convins Adrian Puică.

„În piesele care sunt puţin mai alerte, observi cum se duce mâna exact unde trebuie şi în momentul ăla ai o satisfacţie enormă. Aşa este şi la scrimă. Când te aperi şi mâna se duce direct acolo unde trebuie, înseamnă că ai ajuns la un nivel“, povesteşte George Kudor, membrul unei trupe de muzică tradiţională românească veche, care cântă la contrabas. „Scrima este sportul în care ajungi să te cunoşti foarte bine“, concluzionează artistul, pentru că sunt aspecte care îţi schimbă „atitudinile în viaţă, te învaţă să respecţi priorităţile celuilalt, ca în timpul asaltului“.


150 de lei costă abonamentul pe lună la clubul Riposta - patru lecţii de două ore, miercurea, la Floreasca

„Copilul ascultă, dar nu face. Adultul ascultă, dar nu poate face“

„Oamenii vin aici ca să se bată - de fapt să se dueleze - îi învăţăm elementele de bază, cum să atace şi apoi îi îmbrăcăm şi îi trimitem pe planşă de la prima lecţie. Din prima zi“, spune Sandu, cel care seamănă puţin cu Goran Ivanisevic. Şi fizic, şi la umor. Totuşi „primul an, e o joacă. Nu-ţi dai seama de la început tot ce înseamnă acest sport, dar după un an, devine confortabil. Pentru că pe măsură ce înveţi, se complică - e un fel de «the more I learn, the less I know»“, povesteşte Adrian Puică, unul dintre practicanţi.  Amatorii sunt luaţi 15 minute în primire de unul dintre antrenori care numără mişcările unui atac sacadat „un-doi-trei, un-doi-trei“, ca într-o sală de dans. Comparaţia nu este întâmplătoare, mai ales că sala de scrimă Floreasca chiar se ţin cursuri de dans.

„Miercurea este singura zi în care am putut lua sala doar pentru scrimă“, punctează Constantin Sandu, cel care în paralel ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Competiţii la Federaţia Română de Scrimă.

„Sunt multe mişcări pe care trebuie să le înveţi, pentru că multe lucruri nu vin deloc natural. Trebuie să stai în gardă, să mişti picioarele într-un anumit fel, să te coordonezi, să controlezi mâna - aceste mişcări trebuie lucrate, cu fiecare în parte. Când vine un sportiv, îi explici, apoi îl trimiţi pe planşă, să aplice, mai ales la amatori. Pentru că unui om matur trebuie să îi dovedeşti într-un fel - de ce îi spui să dea mână şi apoi picior. Zice «da, da!» la început, dar când ajunge acolo, lângă adversar şi trebuie să lovească primul, atunci îşi dă seama - «ei, a avut dreptate antrenorul câ trebuie să dau aşa». Trebuie să aplici ceea ce ai învăţat. Copilul ascultă, dar nu face. Adultul ascultă, dar nu poate să facă. Pentru că sunt nişte reflexe. Cel mic face aproape natural mână-picior, mână-picior. Când intră pe planşă, îi vine oricum să facă asta. Pe când la adult, îi spui că trebuie să ţină o anumită distanţă, apoi să atace cu mâna. Pentru el, succesiunea asta poate fi extraordinar de grea“.

Cu un ochi format, „în scrimă, este foarte uşor să îţi dai seama, după doar câteva minute, de personalitatea fiecăruia, de defectele şi de calităţile unui om. Îl citeşti imediat pe omul nehotărât, nesigur, neîncrezător în propriile forţe“, povesteşte fostul sabrer legitimat la Dinamo, care trage concluzia: „Este şi multă psihologie în sportul ăsta“. Antrenorul de sabie corectează şi remodelează dacă accepţi provocarea.
„Primul şi primul lucru când vin la sală îi învăţăm pe toţi salutul. Pentru că scrima este un sport de onoare şi trebuie să înveţi să-ţi respecţi adversarul“, dezvăluie maestrul Sandu.


130 de euro costă o mască de scrimă de calitate, comandată în Germania

Efortul cathartic

La finalul unui duel până la 15, combatanţii care sunt arbitraţi de un coleg, prin rotaţie, se îndreaptă direct către sticla de apă. De doi litri. „Nu realizaţi câte calorii arzi pe planşă“ spune Constantin Sandu. Totuşi, cei care aleg scrima în loc de fotbal nu vin la sala Floreasca pentru a slăbi. Ci pentru relaxare. „Pur şi simplu te deconectezi“, spune un practicant, la finalul duelului său. „După două ore eşti epuizat, dar este o epuizare foarte, foarte frumoasă şi plăcută, eşti destresat complet, parcă ai ajuns într-un alt univers“, susţine Adrian Puică, cel mai premiat dintre amatori, cu peste 20 de trofee.

Tragi cot la cot şi te simţi ca şi cum ai juca fotbal cu Hagi

„Pentru mine, cea mai mare mândrie este că am tras impotriva unor campioni naţionali, cei mai buni sportivi din lume, pentru că România are destule medalii în scrimă“, spune Adrian Puică, omul care a tras la Naţionalele României. „Anul trecut am tras cu Tiberiu Dolniceanu. Nu ai cum să-i baţi pe cei care se antrenează zi de zi. Dar este ca şi cum ai juca fotbal cu Hagi o dată la două luni. Este fantastic, cred că este unul dintre puţinele sporturi în care, ca amator, ai această şansă“, completează un inginer care a lăsat fără ezitare fotbalul pentru scrimă, după ani buni în care a practicat „sportul rege“. Dintre amatorii clubului Riposta, un cvartet a tras şi în concurs cu profesioniştii. „Chiar săptămâna trecută am avut la Campionatul Naţional o echipă de amatori, la seniori, unde toată lumea este la performanţă. S-au calificat în Super Ligă şi au obţinut o victorie. nu s-au clasat pe ultimul loc!“, se laudă Constantin Sandu, cu locul 7 obţinut de CS Riposta.

Flexibilitate şi înţelegere

Programul este la fel de lejer ca şi atmosfera. Este un „must“, având în vedere faptul că cele două ore, de la 19:00 la 21:00 se adresează celor care vin la sală direct de la serviciu şi uneori, după un duş, se întorc la birou. Lucian Dina explică: „Vin medici care la plecare spun «acum pot să mă duc să mai operez o dată cât am operat astăzi». Este o energie pe care o primeşti extraordinar. Sabia - este un anti-stres foarte bun, te încarci pozitiv“.
Riposta înseamnă echilibru. Cei doi oameni din spatele proiectului ştiu că „serviciul vine inevitabil pe primul loc“, motiv pentru care unii dintre cei care achiziţionează abonamentul de 150 de lei nici nu ajung la unele şedinţe. Apar astfel oscilaţii - unele şedinţe au câte 16 oameni pe planşă, alteori sunt vreo şase „amatori“ pe lângă Constatin şi Dina. Tot ei îi învaţă pe copii să se ţină de şcoală, pentru că „sportul de performanţă poate să iasă sau nu, dar ceea ce înveţi, îţi rămâne în cap“, cum spune Dina.

Pentru Sandu şi Dina, ziua de miercuri este un maraton. „Am ajuns la sală la 8:30, şi plec după 21:00“, poveşteşte Sandu. În cele 12 ore petrecute la sală, are până la 70 de oameni care îi trec prin mână, pe care îi învaţă câte ceva nou despre scrimă, sabie şi despre viaţă.

105 centimetri lungime are sabia folosită pe planşă

1.600 de newtoni suportă echipamentul de protecţie. „Este foarte sigur, nu există accidente. Costumul de kevlar - nici cuţitul nu trece prin el, vestă anti-glonţ“, dau asigurări antrenorii

Unde putem practica sabia în Bucureşti

Clubul Riposta
 Adresa: Str. Av. Popa Marin, nr 2, sector 1, Bucureşti
Telefon: 0721253906; 0769670130
web: www.sportriposta.com
Preţuri: 150 de lei abonamentul lunar - 4 şedinţe, miercurea, de la 19:00 la 21:00


 

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.