Pe locuri, fiţi gata, darts

9 mai 2014 660 afişări Comentează şi tu Sportbiz
Pe locuri, fiţi gata, darts

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marţi, împreună cu Ziarul Financiar.

Federaţia Română de Darts a fost înfiinţată în 2008, la iniţiativa lui George Peicea, şi a organizat până în prezent aproximativ 400 de concursuri la nivel naţional, având 14 cluburi afiliate în toată ţara şi 177 de jucători legitimaţi. Anul acesta, România va organiza la începutul lunii septembrie Campionatul European de Darts.

„Trei săgeţi, o ţintă circulară atârnată pe un perete, precizie, puţin alcool, cât să te întărâţi, şi voie bună“. Aşa au prezentat britanicii, în 1800, dartsul. Legenda spune că rădăcinile acestei „ocupaţii“ vin de pe vasele Regatului. Marinarii se plictiseau şi începeau să arunce cu cuţitul în ţinte improvizate, inventând un sistem competiţional care le permitea să îşi umple timpul liber.
A fost nevoie de mai bine de două secole pentru ca dartsul să fie introdus şi în România: „În urmă cu şapte ani, doar două baruri din Bucureşti aveau un board atârnat în interior. Apoi totul a explodat. Oriunde mergeam puteam să văd oameni care joacă darts“, îşi aminteşte Iulian Enache, om de afaceri bucureştean care a pus bazele unui club de darts şi care organizează concursuri în pubul pe care îl deţine. Dezvoltarea acestui sport a coincis cu înfiinţarea Federaţiei Române de Darts, în 2008. George Peicea a fost cel care s-a încumetat să investească timp şi bani într-un sport care, la vremea respectivă, era aproape inexistent între graniţele ţării noastre: „Stăteam cu un prieten într-un club şi mai aruncam, din când în când, câte o săgeată la ţintă. Nu mai făcusem asta niciodată şi am stat eu şi m-am gândit că nu are cum să fie greu să înfiinţezi o federaţie. Făcusem eu altele mai grele la viaţa mea“, povesteşte el. La ce se referă!? Cu câţiva ani în urmă, Peicea înfiinţase un club de volei pe plajă, cu care ieşise campion balcanic şi naţional. Din 2010, Federaţia de Darts din România este afiliată la Federaţia Internaţională.

DE LA TAXIMETRIŞTI LA AVOCAŢI
177 de jucători sunt legitimaţi la toate cele 14 cluburi afiliate la Federaţia Română de Darts. O mare parte dintre ei sunt bărbaţi, doar 15 reprezentante ale sexului feminin făcându-şi loc la competiţiile naţionale de acest fel: „Am început acum trei ani să joc darts. Eram pe afară cu soţul meu, îl sărbătoream. Am început să dăm la ţintă şi, uşor-uşor, am ajuns să fac asta în fiecare zi“, declară Silvia, una dintre fetele care participă regulat la campionatele de darts. Are 32 de ani, este traducător şi recunoaşte deschis faptul că până în momentul în care s-a întâlnit cu acest sport nu a avut un alt hobby: „Îmi pare rău că nu l-am descoperit mai devreme. Îl practic pentru mine, ca toţi ceilalţi sportivi din ţară, de altfel. Cum să explic? Mi-a oferit şansa să văd ţara, să mă rup un pic de rutină, să fac cunoştinţă cu oameni pe care nu aş fi avut altfel ocazia să îi cunosc. Până la 29 de ani nu am avut parte de astfel de experienţe“, spune ea.

Precum Silvia sunt majoritatea sportivilor înregistraţi. Nu pot face din darts o profesie căreia să i se dedice în totalitate: „Plătim mai mult decât primim. Cea mai mare sumă de bani pe care poţi să o câştigi este de 8.000 de lei şi e destul de rară. De regulă, premiul pentru concursuri se învârte în jurul a 2.000 de lei. Dacă mai pui şi că unele dintre ele nu se desfăşoară în Bucureşti, deci trebuie să îţi plăteşti deplasarea, cazarea şi să ai şi ceva bani de buzunar pentru a putea supravieţui, poţi să te consideri nebun că ai ales darts-ul“, recunoaşte Cezar. Astfel, majoritatea dintre sportivi vin după încheierea programului de muncă la cluburile de care aparţin şi se antrenează sau concurează. Avocaţi, taximetrişti, medici, profesori sau contabili au găsit în darts o refugiere: „Să fiu sinceră, e mai greu ca fată. Noi, oricât de mult am încerca, nu reuşim să ne detaşăm de problemele pe care le avem acasă sau la muncă. De asta suntem atât de puţine înregistrate la Federaţie. La băieţi e altfel. Ei chiar au momentul lor de pauză de la orice. Îi cam invidiez“, se amuză Silvia.

TRUSA DE DARTS, ACCESIBILĂ PENTRU ORICINE
Cu excepţia deplasărilor, un jucător de darts trebuie să deţină o trusă specială, una care poate să coste de la 30 de lei până la 3.000 de euro: „E cea mai rapidă şi ieftină investiţie pe care o faci. Totuşi, la început, până să ţi-o completezi, investeşti ceva bani, pentru că dai vina pe săgeţi pentru lipsa de performanţă. Aşa că îţi cumperi altele, apoi iar altele, le încerci pe toate“, îşi aminteşte Iulian. Trusa de darts conţine următoarele: săgeţi, aripioare şi ţinte. Dintre acestea, aripioarele trebuie schimbate o dată la 30 de zile, din cauza faptului că se uzează destul de repede. Un lucru interesant la concursurile naţionale de darts se referă la taxa de înscriere.

REPERE DE REGULAMENT
Ţinta standard este împărţită în 20 de secţiuni, de obicei alb şi negru, fiecare atribuită cu un număr de la 1 la 20

În centru se află „Mărul“ (în engleză „Bullseye“), care e estimat la 50 de puncte, înconjurat de un inel verde în jurul valorii de 25 de puncte

Inelul exterior îngust presupune o dublare a numărului de sectoare, inelul interior îngust înseamnă triplul numărului de sectoare. Ultimul reprezintă zona care poate da cel mai mare punctaj: 60 de puncte (20 de puncte x 3). Aceste inele sunt, în mod tradiţional, colorate în roşu şi verde

Se pleacă de la 301 sau 501 puncte, iar câştigător este desemnat cel care ajunge primul la zero puncte

Dacă o fată va dori să se înscrie la o competiţie, va plăti cu 20 de lei mai puţin decât un băiat: „Cred că cei de la Federaţie consideră gestul drept unul frumos, dar e destul de ciudat, sinceră să fiu. Până la urmă suntem toţi la darts, vrem să dăm la ţintă şi să câştigăm“, spune Silvia. Soţul acesteia a avut un cu totul alt traseu în acest sport: „La darts, dacă ajungi sus, poţi să cazi de nu te mai vezi. E cel mai dezechilibrat sport pe care l-am cunoscut vreodată. A trecut şi prin ceea ce noi numim «trac». Nu poţi să dai la ţintă. Oricât te-ai chinui, în momentul în care săgeata ar trebui să-ţi plece din mână, are loc un blocaj şi rămâi cu ea în palmă“, recunoaşte aceasta. Două luni mai târziu, soţul a început să dea din nou la ţintă. Foloseşte mâna stângă, atipică pentru el, dreptaci fiind de când se ştie.

"În România nu poţi să trăieşti din darts. Un jucător român profesionist, care se dedică în totalitate doar acestui sport, strânge în jur de 5.000 de euro pe an. În timp ce unul din străinătate poate cu uşurinţă să câştige un milion de euro", George Peicea, fondatorul Federaţiei Române de Darts

16 titluri mondiale are englezul Phil Taylor, cel mai faimos jucător de darts

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.