Afacere de criză în Bucureşti. Organizează meciul şi iau cotă-parte din banii pe bilete

4 aug 2014 24446 afişări Sportbiz
Afacere de criză în Bucureşti. Organizează meciul şi iau cotă-parte din banii pe bilete

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marţi, împreună cu Ziarul Financiar.

În ultimul timp, apar firme care se oferă să împrumute Dinamo şi Rapid pentru a închiria Arena Naţională la meciuri. Miza o reprezintă profitul din vânzarea biletelor. Afacerea poate fi reciproc avantajoasă, dar şi  riscantă pentru cluburi, dacă nu reuşesc să atragă suporterii la stadion, şi pentru companii, care pot să nu-şi acopere cheltuielile

Foarte multe cluburi de fotbal din Liga 1 supravieţuiesc datorită banilor care le revin din drepturile TV, iar atunci când desfăşoară meciuri importante care pot atrage lumea la stadion, e o ocazie bună de a obţine un venit suplimentar din vânzările de bilete. Unele firme din România „au mirosit“ profitul care se poate obţine de pe urma unor asemenea evenimente şi s-au gândit la o nouă afacere prin care pot specula criza echipelor bucureştene care trec printr-o situaţie financiară foarte proastă.

Între 5% şi 15%  e profitul pe care îl ţinteşte sponsorul din vânzările de bilete, după ce îşi recuperează suma investită

Anumiţi retaileri şi producători se oferă să împrumute cluburile în perspectiva achitării taxei de 40.000 de euro, fără TVA, atât cât costă chiria per eveniment la Arena Naţională, urmând ca banii să-i recupereze cu un profit substanţial după vânzarea biletelor. E un gen de înţelegere pe care Dinamo şi Rapid, într-o permanentă şi teribilă criză de lichidităţi, sunt tentate să-l accepte.

85.000 de euro costă un meci pe Arena Naţională

Pentru desfăşurarea unui meci de fotbal pe cea mai mare arenă a ţării (55.634 de locuri), un club trebuie să plătească în jur de 85.000 de euro, o sumă consistentă, astfel că jumătate din cheltuieli pot fi suportate de un sponsor.

Consumul de bani pentru organizarea unui singur eveniment e următorul: pe lângă 40.000 de euro (fără TVA), sumă pe care o achită Primăriei Municipiului Bucureşti, clubul trebuie să mai plătească firma de securitate, 20.000 de euro la partidele în care se folosesc minimum 1.200 de stewarzi, 10.000 de euro pentru salubritate, 15.000 de euro pentru sistemul de sonorizare şi alte plăţi mai mici pentru Salvare şi Jandarmerie. Dintre echipele Capitalei, Steaua îşi poate asigura aceste cheltuieli din bugetul propriu, pentru că e singura echipă de fotbal din România care se autofinanţează, dar ceilalţi doi „granzi“, Dinamo şi Rapid, gâfâie în insolvenţă şi se bucură chiar şi la cele mai mici economii.

Reţeta unui derby cu arena plină: 500.000 de euro

Dinamo şi Rapid sunt două echipe de tradiţie din fotbalul românesc, dar care traversează de ceva ani o perioadă critică din punct de vedere financiar. În mod normal, ambele cluburi pot profita de statutul de gazdă şi de numărul mare de suporteri pe care-l au pentru a organiza meciurile pe Arena Naţională. La derby-uri, încasările din bilete depăşesc 500.000 de euro când partidele se dispută cu casa închisă. Însă trebuie ales bine momentul. În orice caz, nu vara, când foarte mulţi microbişti sunt plecaţi în vacanţă.

Rapid ar fi putut muta meciurile de pe teren propriu cu Steaua pe Arena Naţională în baza acestui tip de înţelegeri economice cu alte firme, pentru că în debutul acestui sezon a întâlnit de două ori campioana României. Giuleştenii au primit prima ofertă de la Adeplast, care a intenţionat să plătească o parte din suma necesară organizării meciului cu Steaua din „optimile“ Cupei Ligii, urmând ca sponsorul să recupereze banii şi o marjă de profit din reţeta financiară. În cele din urmă, compania a renunţat în ultima clipă, după ce a făcut calcule şi a sesizat că, fiind vacanţă, sunt şanse mari ca stadionul să nu se umple. Giuleştenii, la rândul lor, s-au temut că nu pot umple măcar 40% din arenă, ceea ce i-ar fi adus în pagubă, deoarece, după ce ar fi achitat către sponsor toate datoriile, nu le-ar fi rămas suficienţi bani pentru a plăti şi propria lor parte din cheltuieli (diferenţa de la 40.000 la 85.000 de euro). Ca model de afacere, însă, reţeta este atractivă.

Arena Naţională a fost inaugurată în septembrie 2011 cu amicalul dintre România şi Franţa, iar de atunci primul stadion de elită UEFA din ţara noastră a mai găzduit încă 80 de partide de fotbal. În decurs de trei ani, proprietarul arenei a obţinut peste 3,2 milioane de euro din chiriile plătite de echipele de fotbal din România, inclusiv naţionala.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.