SERIAL | Zbuciumul omoloagelor Stelei. Episodul 2: Bulgaria, ŢSKA Sofia. Tentaculele comunismului, de ce a fost desfiinţată, momentul în care avea doar 16 jucători şi legătura cu Oţelul Galaţi. În prezent, la ŢSKA joacă un fost dinamovist

24 dec 2017 3270 afişări Special
SERIAL | Zbuciumul omoloagelor Stelei. Episodul 2: Bulgaria, ŢSKA Sofia. Tentaculele comunismului, de ce a fost desfiinţată, momentul în care avea doar 16 jucători şi legătura cu Oţelul Galaţi. În prezent, la ŢSKA joacă un fost dinamovist MEDIAFAX Foto/Bogdan Iordache

În ţările care au avut ghinionul să intre în sfera comunistă, acesta şi-a întins tentaculele mizerabile urmând un şablon stabilit de cei care au impus o asemenea orânduire socială îndoielnică. Acesta însă nu a fost întins pe un teren plan, astfel încât să fie copiat peste tot la fel, ci s-a imprimat în funcţie de situaţia prezentă în teren, în unele locuri mai pregnant, în altele mai puţin. Într-un asemenea tipar s-a înscris şi crearea unor cluburi sportive departamentale, căci totul trebuia uniformizat.

  •     ProSport vă prezintă serialul Zbuciumul omoloagelor Stelei

Cele mai mai influente, autoritare, protejate şi unde se vărsau cei mai mulţi bani erau cele ale Armatei şi ale Securităţii. De ce? Căci instituţiile care le patronau erau cele care apărau regimurile dictatoriale ce înhăţaseră respectivele ţări. Aceasta a fost explicaţia că şi în timp de pace uniformele au controlat sportul. Cum afirmam mai înainte, în unele ţări mai apăsat, în altele mai puţin, în funcţie de gradul de duritate al fiecărui regim.

Pornind de la evenimentele care de curând au marcat în mod nefast existenţa Stelei de la noi, în materialul de faţă, am încercat să vedem dacă omoloagele ei din celelate foste ţări socialiste din Europa au avut parte de un asemenea zbucium.

Fără România au fost opt asemenea ţări, incluzând-o aici şi pe Iugoslavia care mai degrabă a fost şi s-a comportat ca o ţară nealiniată, nefăcând vreodată parte din Pactul de la Varşovia. Am prezentat în cele ce urmează felul în care au pătruns toate acestea în fotbalul din ţările lor, ce denumiri au avut de-a lungul timpului, de ce influenţă s-au bucurat şi apoi perioada mai incomodă pe care au trăit-o aproape toate odată cu dispariţia comunismului, cel care le-a dat viaţă şi mai apoi seva existenţei. După ce în toamnă v-am prezentat primul episod, dedicat lui Partizani Tirana, azi vă prezentăm al doilea episod.

  • EPISODUL AL DOILEA: BULGARIA. ŢSKA SOFIA

În 1948, clubul sofiot Ciavdar a devenit club departamental al Casei Centrale a Armatei, schimbându-şi numele în ŢDV (Casa Centrală a Trupelor). Pentru a-i opri declinul, cei ce-l administrau s-au gândit la o fuziune, acesta producându-se cu Septemvri Sofia, noua grupare rezultată primind numele de Septemvri pri ŢDV. Actul s-a semnat la 19.05.1948, care a rămas în istoria fotbalului bulgar ca cea a înfiinţării lui ŢSKA (adică Ţentralen Sporten Klub na Armiata, care nu mai are nevoie de traducere). În 1948 însă, Septemvri s-a retras din uniune. Peste doi ani, denumirea i s-a modificat în ŢDNV (Casa Centrală a Trupelor Populare), iar în 1953 în Otbor na Sofiskia Garnizon (Echipa Garnizoanei Sofia). Formaţia devenise deja o protagonistă a campionatului.

În 1954, a devenit ŢDNA (Casa Centrală a Armatei Populare). În 1962 a fuzionat cu DSO Cerveno Zname (Steagul Roşu), devenind ŢSKA Cerveno Zname. Chiar dacă numele i-a rămas în titulatură, Casa Centrală a încetat din acest an afilierea sa cu clubul, care a fost preluat de Ministerul Apărării Populare. În 1968, ŢSKA s-a unit din nou cu Septemvri, devenind acum ŢSKA Septemvriisko Zname Sofia. Uniune care a ţinut până în 1988, când Septemvri a redevenit independent.

ŢSKA Septemvriisko Zname alături de Levski Spartak, echipa internelor, au dominat autoritar fotbalul bulgar, un plus pentru echipa armatei, atât pe plan intern, cât şi internaţional.

În 1985, în urma unei finale de cupă controversată între acestea, pigmentată cu multe durităţi, prin decret prezidenţial ambele au fost desfiinţate şi refondate cu conduceri şi nume noi, Sredeţ fiind noul nume al lui ŢSKA, iar Vitoşa cel al lui Levski Spartak. Uşor-uşor, a revenit la rădăcini, adică la armată, adăugându-şi în denumire şi ŢFKA. După ce în 1988, Septemvri s-a retras din uniune, ŢFKA Sredeţ a rămas doar ŢFKA. După căderea comunismului, s-a revenit la numele de ŢSKA. Cu toate acestea, în 1992 Ministerul Apărării şi-a retras sprijinul. Clubul a putut merge mai departe trăind din vânzarea unor jucători. Preşedintele de până atunci, un om cu pricepere, Valentin Mihov, a devenit preşedintele federaţiei bulgare, iar locul i-a fost luat de Petăr Kalpakciev, care avea să se dovedească nepotrivit pentru respectiva funcţie.

După mai multe decizii greşite a fost îndepărtat, iar în locul său a fost numit Ilia Pavlov, proprietarul conglomeratului Multigroup. În cele din urmă însă, sponsorizarea adusă de acesta nu a putut acoperi managementul ineficient. Caruselul antrenorilor a continuat. Primele mari probleme financiare s-au ivit aproape de sfârşitul secolului XX, când termenii de plată ale mai multor transferuri realizate au fost întârziate. Aşa s-a ajuns ca în ediţia 1999-00 să mai aibă înregistraţi doar 16 jucători! În consecinţă, la întâlnirea acţionarilor de la sfârşitul lui 1999, proprietatea clubului a fost transferată omului de afaceri Vasil Bojkov, care a devenit acţionar majoritar. În decembrie 2006, acesta a vândut clubul magnatului indian al oţelului şi proprietar al companiei siderurgice Kremikovţi AD, Pramod Mittal, fratele lui Lakshmi Mittal (cel care a preluat combinatul de la Galaţi). În funcţia de preşedinte al clubului a fost instalat un fost politician, Aleksandăr Tomov.

La începutul sezonului 2007-08 s-au cheltuit pe transferuri aproximativ 2 milioane euro. În iunie 2008, la doar câteva zile după ce a câştigat al 31-lea titlu, UEFA a notificat federaţia bulgară (BFU) că ŢSKA nu va primi licenţa pentru participarea la ediţia 2008-09 UEFA Champions League, din cauza obligaţiilor neachitate.

Încercările BFU de a îndupleca UEFA s-au dovedit zadarnice. În aceste condiţii cei de la BFU s-au gândit că echipa nu va fi în stare să participe nici la competiţia internă. Tomov a fost cel găsit vinovat pentru această situaţie, demisionând şi la scurt timp a fost arestat, fiind acuzat că a fraudat cu milioane de leva atât pe ŢSKA, cât şi pe Kremikovţi AD. Problemele de licenţiere, ca şi situaţia financiară nesigură au dus la plecarea a numeroşi jucători şi a antrenorului, haosul începând a-şi face tot mai mult loc. În cele din urmă, condiţiile de licenţiere au fost realizate, aşa că a putut continua. Pe 24.12.2008, Pramod Mittal a anunţat că a semnat vânzarea clubului cu un investitor local, Titan Sport EAD, o filială a marii companii de management Titan AS. Chiar şi în asemenea context cu mari probleme, ŢSKA s-a aflat tot în preajma trofeelor şi astfel în prim-planul fotbalului bulgar. Însă în 2013-14, încă o dată UEFA nu i-a mai permis participarea în Europa League din aceleaşi motive ca în urmă cu cinci ani.

Protestele fanilor s-au înteţit, iar clubul a fost scos la vânzare. La 10.07.2013 a fost cumpărat de Red Champions Group, o entitate juridică ce cuprindea oameni de afaceri şi foste glorii ale clubului. Liderul acestui grup era... controversatul Aleksandăr Tomov, cel acuzat în urmă cu doar câţiva ani de deturnare de fonduri.

La 21 martie 2014, ca parte a planului de a reduce datoriile şi de a face finanţele clubului mai transparente, ŢSKA a devenit primul club din Europa de Est listat la bursă. Dar sănătatea financiară tot nu revenea, astfel încât la 02.04.2015, Tomov şi-a transferat controlul acţiunilor către Milko Gheorghiev şi Borislav Lazarov, urmând ca aceştia împreună cu suporterii să găsească un nou proprietar sau sponsor. La 24.04.2015 s-a anunţat că acesta era Finance Marketing Company Ltd. Numai că, la finele sezonului, din cauza numeroaselor datorii neachitate, BFU a retrogradat-o în divizia a 3-a. Chiar şi aşa, căzută la podea, a câştigat Cupa Bulgariei, devenind prima echipă din eşalonul terţ care reuşeşte o asemenea performanţă. La 04.06.2015, omul de afaceri Grişa Gancev, cel care o inventase şi finanţase pe Litex Loveci, şi-a anunţat intenţia de a o prelua pe ŢSKA.

La 27 mai 2016, firma juridică care a reprezentat PFC Ciavdar Etropole, "PFC Ciavdar EAD", a fost redenumită "PFC ŢSKA-1948 AD". La 06.06.2016, firma juridică care reprezenta pe Litex Loveci, „AD PFC Litex-Loveci“, a fost redenumită „PFC ŢSKA-Sofia EAD“, pentru a se putea utiliza permisul profesionist al lui PFC Litex Loveci şi astfel „PFC CSKA-1948 AD“ să poată fi înscrisă în prima divizie.

Toate aceste mişcări s-au făcut deoarece vechii firme „PFC ŢSKA AD“ nu i-a fost emisă licenţa, mai târziu intrând în faliment, încetându-şi activitatea la 09.09.2016. Iar Litex a fost trimisă în a treia ligă, în locul echipei Botev Lukovit. Ca o concluzie s-a făcut o rocadă de două eşaloane între ŢSKA Sofia şi Litex Loveci. Numai că UEFA a considerat-o pe actuala ŢSKA Sofia ca un club nou, nepermiţându-i participarea la actuala ediţie a cupelor europene. Asta conform regulii că o entitate sportivă trebuie să aibă cel puţin trei ani vechime în cadrul unei federaţii din cadrul UEFA pentru a fi abilitată să participe în competiţiile acesteia. Aşa că abia după 2019 va putea reveni în competiţiile intercluburi.

  • A cucerit 31 titluri (1948, 1951, 1952, 1954, 1955, 1956, 1957, 1958, 1958-59, 1959-60, 1960-61, 1961-62, 1965-66, 1968-69, 1970-71, 1971-72, 1972-73, 1974-75, 1975-76, 1979-80, 1980-81, 1981-82, 1982-83, 1986-87, 1988-89, 1989-90, 1991-92, 1996-97, 2002-03, 2004-05, 2007-08) şi 20 cupe (1951, 1954, 1955, 1961, 1965, 1969, 1972, 1973, 1974, 1983, 1985, 1987, 1988, 1989, 1993, 1997, 1999, 2006, 2011, 2016)
  • A participat la 50 de ediţii ale cupelor europene, ajungând de două ori în semifinalele Cupei Campionilor (1966-67 şi 1981-82).
  • În campionatul Bulgariei, Ludogoreţ e lider după 20 de etape, cu 48 de puncte, urmată de ŢSKA, cu 47 de puncte, la finele turului
  • ŢSKA e antrenată de Stamen Belchev, iar titularul postului de portar e Vitautas Cerniauskas
Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.