INTERVIU cu Ştefan Popa Popa's | Celebrul caricaturist pune lupa critică a juratului din saloanele internaţionale pe Charlie Hedbo. "Desenul, foarte prost, imbecil făcut. O legătură care jigneşte poporul român, nu pe Simona Halep neapărat"

21 iun 2018 24086 afişări Comentează şi tu Special
INTERVIU cu Ştefan Popa Popa's | Celebrul caricaturist pune lupa critică a juratului din saloanele internaţionale pe Charlie Hedbo. "Desenul, foarte prost, imbecil făcut. O legătură care jigneşte poporul român, nu pe Simona Halep neapărat" 3 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/17274897/2/stefan-popa-popas-mediafax-foto-valentina-sarosi.jpg

Ştefan Popa-Popa's este cel mai rapid caricaturist din lume - un record omologat de Guiness Book. A vizitat toate capitalele Europei, a stat la câţiva metri distanţă de cei mai importanţi şefi de state din lume şi a reuşit să le aducă zâmbetul pe buze cu o filă subţire, subţire de tot. "Trăiesc în România, retras la Timişoara, şi mă exprim în străinătate", spune despre sine caricaturistul care se mândreşte cu faptul că a fost primul artist primit pentru a-şi expune lucrările la Vatican.

A avut mii de ochi aţintiţi asupra caricaturilor sale, în expoziţii de-a lungul şi de-a latul globului. A jurizat caricaturi la marile saloane internaţionale şi are un cuvânt greu de spus în această branşă exclusivistă. Deşi în Franţa a petrecut ani buni, iar caricaturiştii publicaţiei Charlie Hebdo ucişi pe 7 ianuarie 2015 - Wolinski, Cabu, Charb, Tignous şi Honoré - au fost prietenii săi, prieteni buni - după cum accentuează, este dur cu analiza caricaturii în care publicaţia franceză a pus-o protagonistă pe Simona Halep. "Cunosc foarte bine publicaţia. Eu chiar am fost numit de ani de zile Cabut al Europei, cu trimitere la unul dintre caricaturiştii politici împuşcaţi".

Ştefan Popa-Popa's a acceptat dialogul cu ProSport, pentru a pune într-o lumină obiectivă un subiect care a atins o coardă foate sensibilă a românilor.


Foto Mediafax

V-aş întreba prima dată dacă există caricaturi bune şi caricaturi proaste?
Orice caricatură este bună, atunci când o idee este bine subliniată printr-un desen bun. Asocierea unei idei bune cu un desen foarte bun - care subliniază această idee - dă o caricatură foarte bună. Sunt membru de juriu la multe saloane internaţionale, în ţară dar şi în străinătate, şi aşa este considerată o caricatură bună de către membrii de juriu din toate saloanele internaţionale, mari, din lume.

Bun. Mergem mai departe, din aproape în aproape. Aţi văzut caricatura publicată de Charlie Hebdo, cu Simona Halep?
Da. Chiar în dimineaţa respectivă eram la Bucureşti şi cineva, de la televiziune, m-a sunat. Le-am spus că nu am văzut-o. Au venit vreo şase cu telefoanele să mi-o arate, în faţă. Ulterior, am mai văzut-o, pentru că am mai acceptat să vorbesc despre ea.

Dumneavoastră, cu ochiul unui caricaturist, ce aţi văzut în acel desen?
Am văzut o ţeapă în care s-a legat un român celebru, un român mare, un român în faţa căruia ar trebui şi ei să se închine, nu numai noi - în speţă marea noastră jucătoare Simona Halep - legată de faptul că, în Franţa, ţiganii care au plecat de la noi din ţară strigă pe străzi şi prin diferite locuri 'fiare vechi, fiare vechi', pentru că şi acasă se ocupă tot cu tâmpenii de felul acesta. Au făcut o legătură urâtă legată de poporul român, o legătură care consider că jigneşte poporul român - nu pe Simona neapărat. Jigneşte poporul român, pentru că de fapt ei asta au vrut să facă. Într-o democraţie adevărată, eu trebuie să te respect pe tine - cel din faţa mea, iar tu să mă respecţi pe mine - cel din faţa ta. Dacă nu ne respectăm într-o democraţie, nu este ceva normal. De aceea, şi noi trebuie să respectăm revista şi ei ar fi trebuit să ne respecte pe noi, dar şi pe alte popoare. Trebuie să existe un bun simţ, al fiecăruia - toţi avem şapte ani de acasă şi o limită a bunului simţ. Totul trebuie făcut în limita bunului simţ, astfel încât o ţară să nu deranjeze altă ţară.

  • Redactorul-şef al publicaţiei Charlie Hebdo a semnat un editorial-răspuns la valul de critici din România, în care aprecia că ţinta ironiei nu a fost corect identificată în ţara noastră şi a condamnat lipsa de umor a României. Detalii AICI.

"Un derapaj prost făcut de cineva. Desenul - foarte prost şi chiar imbecil făcut. Dar nu este prima dată când francezii, sub formă de umor, de caricatură, de povestioară, au jignit poporul român"

Cum aţi defini caricatura? Pentru că sloganul celor de la Charlie Hebdo este brutal de-a dreptul - 'un desen bun este un pumn în gură'... (n.r. - «un bon dessin, c’est un coup de poing dans la gueule!», cuvintele folosite de Cavanna, fondator al publicaţiilor de satiră Hara-Kiri şi, apoi, Charlie Hebdo)
De acord cu ei, până acolo unde eu deranjez pe alţii. Eu nu am fost niciodată de acord să faci caricatură religioasă. Am şi eu Popa's Academy, o şcoală renumită în toată lumea, în care eu, studenţilor mei, nu le dau voie să facă nici caricatură pe temă anti-religie şi nici caricatură pe teme de sex. Mi se par cele mai penibile teme, slabe. Poţi să câştigi bani dacă eşti deştept şi dacă eşti talentat şi cu alte teme, nu neapărat cu aşa ceva. Dar, sunt foarte mulţi tineri care vin acolo şi se cred grozavi - ei cred că îşi pot permite să facă orice. Eu cred că poţi să faci până la limita bunului simţ. Dacă ei (n.r. - Charlie Hebdo) au depăşit limita bunului simţ, este problema lor şi atunci suportă consecinţele, cum au mai făcut-o, extrem, din nefericire, prietenii mei, pentru că cei cinci au fost prietenii mei foarte buni.

Plasaţi, deci, această caricatură cu Simona Halep mai degrabă în zona derapajului?
După părerea mea un derapaj prost făcut de cineva, fără să îşi dea seama că jigneşte poporul român. Eu nu aş fi făcut aşa ceva, mai ales că - să nu vă supăraţi - în caricatura aceea în niciun caz nu este Simona Halep. Este o persoană oarecare. Este o hieroglifă şi cu ochi, şi cu nas, şi cu gură, şi cu dinţi. Nu mi se pare caricatură. Poate o caricatură gen Cabu, care aborda genul acesta, ca stil. Dar, dacă nu scria acolo 'o româncă' şi 'Roland Garros', nu ştia nimeni cine este acolo şi ce este acolo. Dacă luaţi câte milioane de locuitori are Franţa, la bani mărunţi, nu o recunoaşte nimeni. Doar prin scris au făcut legătura. Desenul - foarte prost şi chiar imbecil făcut. Apoi, cred că a fost o greşeală faptul că au legat aspectul acesta cu treburile ţiganilor. Şi-au permis să facă lucrul acesta? Nu este prima dată când francezii, sub formă de umor, de caricatură, de povestioară, au jignit poporul român.

"Eu am făcut-o pe Simona Halep în caricatură, şi cred că am făcut-o în aşa fel încât şi ea să se bucure, aşa cum s-a bucurat şi Putin, şi Obama, şi Angela Merkel. Pentru mine, Simona este o mare campioană şi un mare simbol al lumii. Aşa cum şi Ilie Năstase a fost şi a avut lumea la picioare acum câţiva ani. În niciun caz nu vin nişte ciuri-buri îmbrăcaţi în uniformă să îi pună cătuşe şi să îl calce"

Putem vorbi despre un lanţ al derapajelor în cazul acestei reviste foarte cunoscute?
Ea este foarte cunoscută din cauza unui necaz. Altfel, nu era cunoscută deloc, iar tirajul ei a scăzut enorm. Ceea ce înseamnă că lumea se îndepărtează de gusturile acestor caricaturişti care activează încă acolo şi care fac pentru bani treaba aceasta şi, din păcate, o fac fără să ţină cont de sensibilităţile celor pe care îi atacă. Şi de faptul că într-o societate democrată cu o civilizaţie avansată n-ar trebui să existe asemenea jigniri. Pentru că nu ştiu dacă dumneavoastră aţi accepta să fiţi jigniţi într-o societate - nu neapărat prin caricatură, prin orice mijloc. Nici lor nu le convine. Vă dau un exemplu...

...
Eu, în Cotidianul, când a venit Macron în România, am publicat următoarea caricatură: doamna Macron, care... era nasoală, să nu spun ca cine... am făcut-o să semene cu Brigitte Bardot. A trebuit să mă chinui vreo jumătate de zi să o fac să semene cu Brigitte Bardot. Îl ţine în lesă pe Macron, care în faţă are un os pe care este scris Roumanie. Eu, înainte de a face această caricatură, am dat telefon în Franţa şi i-am întrebat pe prietenii mei caricaturişti de acolo - De ce vine Macron aici? Voi pe ce linie aţi merge? Şi mi-au spus - fă-ne caricatura, că vine să vă dea fiare vechi, avioane vechi să vi le bage pe gât. Am fost publicat în aceeaşi zi, în România şi în Franţa - în Cotidianul, pe prima pagină. Dar treaba aceasta a deranjat pe cineva, pentru că fostul ambasador a dat telefon - să luam masa împreună, că nu ştiu ce invitaţie ne-ar face. Eu am spus - lasă-i, domne, în pace. Nu trebuie să mergem la invitaţiile lor. Eu, care am stat 12 ani în Franţa, şi cunoscându-i... M-a întrebat - şi ce o să fie dacă o să refuzăm? Eu - o să fim pe 14 iulie, ziua Franţei, singurii nesalutaţi de către francezi. Pentru că ăştia sunt francezii: staţi cu capul aplecat, cu capul aplecat rămâneţi. Ar trebui să fim mai verticali, să avem mândria noastră, pentru că avem nişte valori în ţară foarte mari. Inclusiv în cultura lor, noi am dat nişte valori. Cioran, Brâncuşi, Eliade şi mulţi alţii. Noi am fost un izvor de mari persoanlităţi şi pentru alte culturi. Şi, nu vă supăraţi, noi avem vârfuri în sport. Putem să ne mândrim. Din păcate, cei care ne conduc ţara nu se ridică la nivelul artiştilor şi al sportivilor. România a avut întotdeauna vârfuri, nu este vorba despre un singur vârf - Simona Halep - care, este, într-adevăr, foarte sus, dar sunt mai multe sporturi în care avem vârfuri cu care ne putem mândri.

Dumneavoastră i-aţi dedicat, la finalul anului trecut, o expoziţie de caricatură Simonei Halep. Cum o percepeţi?
Am avut cel mai mare salon internaţional de caricatură. L-am deschis, cu participări mari internaţionale, cu mari personalităţi, adevărate valori, nu toţi ciuri-burii. Îl voi organiza şi anul acesta. Printre altele, a fost şi secţiunea de portrete, unde Simona Halep a avut un loc foarte important. Caricaturişti extrem de importanţi din întreaga lume s-au oprit asupra acestei teme. Un lucru incredibil. Eu am făcut-o şi cred că am făcut-o în aşa fel încât şi ea să se bucure, aşa cum s-a bucurat şi Putin. Eu sunt caricaturist oficial la summituri, i-am avut astfel pe şefii de stat în faţa mea. Eu nu am făcut caricaturi de pe poze sau aşa mai departe. S-a bucurat şi Putin, s-a bucurat şi Obama, s-a bucurat şi Angela Merkel, s-au bucurat şi alţii. Caricatura mea nu este una jignitoare. Eu nu jignesc prin ceea ce fac - este felul meu de a fi. Nu mă poate acuza nimeni, nu îmi poate spune nci să fiu mai dulce. Este felul meu de a fi. Este stilul meu. Pentru mine, Simona este o mare campioană şi un mare simbol al lumii. Aşa cum şi Ilie Năstase a fost şi a avut lumea la picioare acum câţiva ani. În niciun caz nu vin nişte ciurlilurli îmbrăcaţi în uniformă să îi pună cătuşe şi să îl calce. Dacă a încălcat legea, să suporte consecinţele, să fie judecat, dar nu îl calci în picioare pe Ilie Năstase să îi pui cătuşele. Suntem un popor de niciunfel.

Împotriva lui Charlie Hebdo a apărut deja o plângere penală, iar un europarlamentar român a cerut ca redactorii să fie prezenţi la o dezbatere în Parlamentul European pe teme de libertate a presei. Cum apreciaţi aceste reacţii din România?
Eu nu cred că vor avea şanse. Să nu vă supăraţi pe mine, dar nu aşa se rezolvă lucrurile. Eu merg des în Parlamentul Europei. Ei cred că româneşte pot să rezolve lucrurile internaţionale. Greşit. În niciun caz. Dar veţi vedea...

Mulţumesc pentru timpul acordat.
Mulţumesc şi eu.

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.