INTERVIU SFÂȘIETOR | Petre Cozma, la 10 ani de la moartea lui Marian: „Are grijă de noi de acolo, de sus”. Veszprem i-a trimis o invitație la meciul cu Barcelona din Liga Campionilor: „Să vedeți ce o să facă ungurii pentru băiatul meu”

Se fac 10 ani de când Marian Cozma, pivotul celor de la Veszprem, a murit înjunghiat în inimă în discoteca Patriota Lokal din orașul în care evolua. Familia Cozma a rămas veșnic îndurerată după pierderea fostului handbalist și îl privește cu foarte mare speranță pe nepotul acestuia, băiatul surorii lui Marian, Andrei. Acesta este junior la Dinamo AMC (Asociația Marian Cozma), grupă pregătită chiar de Petre Cozma.

Anii trec, iar durerea este din ce în ce mai mare. Asta lasă de înțeles tatăl regretatului handbalist într-un interviu acordat pentru ProSport, la un deceniu distanță de tragedia care a rămas în mințile și sufletele iubitorilor de sport din România, dar mai ales în sânul familiei Cozma:

Cum au trecut acești 10 ani?
Cum să treacă? Greu, greu! Vă zic, nu doresc la nimeni să treacă prin ce am trecut eu. Cu cât trece mai mult timp, cu atât e mai greu. Și acum îl mai văd…

2 poze
Vezi galeria foto

A trecut vreo zi în care să nu vă gândiți la băiatul dumneavoastră?
Nu, nu există așa ceva. Și acum am lacrimi în ochi… încă nu-mi vine să cred. Exact ce ți-am spus, nu doresc nimănui, cea mai mare durere a unui părinte este să își piardă copilul.

Aveți puterea să vă mai duceți acolo (n.r. – în Ungaria)?
Da, mă pot duce, n-am nicio treabă. Chiar m-au invitat la meciul cu Barcelona din Liga Campionilor. El este foarte iubit acolo, să vedeți ce o să facă ungurii pentru băiatul meu! M-aș fi dus, doar că fizic nu mai pot. Ungurii nu au uitat de Marian, nu aș putea să am ceva cu ei.

Care a fost cel mai greu moment în acești 10 ani?
8 septembrie, chiar în anul acela, de ziua lui. De aceea i-am și pus numele Marian. În fiecare an de 8 septembrie venea toată familia la noi, să vă spună vecinii ce făceam aici! E greu, realizezi că nu mai e…

Cum v-ați găsit puterea în acele momente ca să vă susțineți moral întreaga familie?
Știi care e treaba? Noi suntem o familie foarte unită! Eu așa consider, cât sunt capul acestei familii. Noi suntem foarte uniți și am găsit puterea unul lângă altul. S-a întâmplat, nu pot să descriu în cuvinte.

Îl mai visați și acum?
Da! Ce să fac, în fiecare an mă duc la el, la tata, iar eu… nu știu, parcă are o lumină cu el. Are grijă de noi de acolo, de sus.

îl vedeți pe Marian în nepotul dumneavoastră?
Absolut! Păi să vedeți ce talent are, cum se mișcă, parcă e el! Țin foarte mult atât la el, cât și la toți copii mei de la Dinamo AMC (n.r. – Asociația Marian Cozma).

Îi prevedeți un viitor frumos?
Trebuie, trebuie. Ca să îi calce pe urme băiatului meu, asta îmi doresc.

L-ați lăsa să joace chiar și pentru Veszprem?
Sigur! Dar oamenii de acolo s-au purtat foarte frumos cu copilul meu, dar s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Oamenii ăia au fost puși să vină, au venit și gata. Dacă va avea șansa să joace pentru Veszprem, nu îi voi interzice.

Știu că ați primit recent o plăcuță în memoria băiatului dumneavoastră.
Da, am primit o plachetă foarte frumoasă de la CSM Sfântu Gheorghe, de la Viorel și de la Ovidiu. Viorel (n.r. – Viorel Bărbos) a fost portar, am fost amândoi în lotul național și uite că nu ne uităm. Au făcut ceva în memoria băiatului meu. Am înțeles că voi primi și de la Primăria Sectorului 2.