INTERVIU EXCLUSIV | Florin Tene: "Niţă va ajunge la o echipă mare din Europa". Secretul portarului stelist, hipnoza lui Tătăruşanu, "Punguţa cu 2 bani" de Tata Jean şi rolul antrenorilor de portari în fotbalul modern

22 sep 2016 23052 afişări Comentează şi tu Special
INTERVIU EXCLUSIV | Florin Tene: "Niţă va ajunge la o echipă mare din Europa". Secretul portarului stelist, hipnoza lui Tătăruşanu, "Punguţa cu 2 bani" de Tata Jean şi rolul antrenorilor de portari în fotbalul modern Florin Tene are în biroul de acasă un perete întreg tapetat cu articole din ziare din diverse perioade ale carierei sale. Impresionanta colecţie a fost construită cu ajutorul fotoreporterului Nicolae Profir 16 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/15698571/1/flacara1989-90-with-fc-porto.jpg

de Andru Nenciu

Florin Tene (48 de ani) trăieşte fotbalul la prezentul continuu. Face primii paşi în sport pe praful cărămiziu de la Dinamo, dar tenisul profesorului Aurel Segărceanu nu-l ispiteşte. 6 ani din viaţă îşi închid bucla şi e timpul pentru fluierul de start.

E vârf la grupa lui Piţi Varga. Se demarcă, se furişează în careul advers şi înscrie. Meci după meci. În Ştefan cel Mare. Ceva însă îi lasă un gust sălciu. Şi ia mânuşile. Pentru totdeauna. Nu contează noroiul ce-i pictează faţa. Şi nici aterizările pe terenul denivelat. Sau degetele ce-i pocnesc şi-n miez de noapte. E viaţa lui. Şi îi spune "portărie".

Ce urmează ştiţi. Şutul lui Frank Sauzee, Tene-Tene-Giuleştene, parade, Dinamo, Rapid, Steaua... Acum e antrenor de portari la Steaua. Şi fiecare zi de antrenament e un nou început. Şi o nouă provocare. 

Începem interviul.

Florin, aş vrea să-mi sintetizezi rolul unui antrenor de portari în cadrul unui staff. Care sunt sarcinile lui pe scurt?
Ai o responsabilitate foarte mare şi trebuie să cunoşti toate detaliile care ar putea face diferenţa: trebuie să fii un bun psiholog, un pedagog abil, să ai răspuns pentru orice nevoie a unui portar. În momentul în care tu nu întruneşti toate trăsăturile care te transformă într-un bun antrenor de portari, clar goalkeeper-ul tău îţi va apăra prost şi în asta se reflectă mâna ta.

Cum a evoluat această meserie în ultimii ani?
A evoluat foarte mult şi îţi spun şi de ce. Antrenorul de portari are o mare responsabilitate pentru că antrenorul principal trebuie să-şi construiască un staff cu un secund bun, un antrenor de portari bun şi un prepartator fizic bun. Dacă ai oamenii ăştia pe lângă tine, echipa îţi va merge bine. Asta e clar! Cei mai mulţi principali conştientizează că au nevoie de un antrenori valoros de portari, ca şi preşedinţii de club, însă unii reuşesc să perceapă corect dimensiunea unui astfel de om la echipă. Văd că se dă o foarte mare importanţă preparatorul fizic în ultimul timp. Jos pălaria! Ai un preparator fizic bun, îţi aleargă echipa! Dar la fel de important este şi antrenorul de portari! Ai un portar bun... se spune că 30 la sută din valoarea echipei ţi-o dă portarul.

Ţi-ai făcut mâna la juniorii lui Dinamo, ai jucat la Rapid, Steaua şi naţională. Ce te-a determinat să rămâi tot în fotbal şi să alegi această meserie?
Acum realizez că s-a potrivit ca o mânuşă pentru mine această meserie. După ce m-am retras, am stat trei-patru luni acasă şi mi-am dat seama că asta aş putea face cel mai bine, la asta mă pricep, aici vorbesc cel mai bine limba mea. Nu trebuia să mai iau ceva de la început şi să descopăr toate tainele unui domeniu şi atunci am început de la Dinamo, de la copii şi juniori, unde mi s-a oferit tot centrul. L-am avut acolo inclusiv pe Cojocaru.

La juniorii lui Dinamo? Anticipai de atunci că are un mare potenţial de creştere?
Mi-aduc aminte că era un băiat slăbuţ, înalt, era un tip ok. Un băiat care muncea, se vedea ca e talentat, dar apoi a plecat la Steaua, iar pe mine m-au luat la echipa mare. Perioada aia de la juniorii lui Dinamo cred că a fost scânteia care a aprins noua mea carieră.

"În fotbalul de azi trebuie să ai o degajare bună, trebuie să loveşti bine balonul cu ambele picioare, să ştii să ieşi la o intercepţie, să faci o preluare. Lucrurile astea cer timp şi răbdare"

Cum ai ajuns la naţionala de tineret, parcă ai stat o viaţă acolo.
M-am dus la Dinamo la echipa mare, apoi am fost la Rapid, apoi Ilie Dumitrescu m-a luat pe mine şi pe Gheorghe Mihali la echipa naţională de tineret unde am stat aproape 11 ani. În această perioadă mi-au trecut prin mână toţi portarii mari pe care îi are România în acest moment, de asta spun că-i cunosc atât de bine pe toţi. Uneori mă întreb cât de bine îi cunoaşte antrenorul neamţ de portari de la naţionala României.

Dă-mi nişte exemple de portari cu care ai lucrat!
Cu Tărăruşanu am lucrat trei ani, cu Pantilimon doi ani, am lucrat cu Florin Niţă doi ani şi cu Silviu Lung tot doi ani. Eu îi cunoşteam atât de bine, încât de multe ori le ştiam bine şi viaţa de familie, aşa apropiat eram de ei. Cred că şi componenta umană devine esenţială în relaţia antrenor-portar. Şi poate că şi asta mi-a influenţat cariera şi am ajuns să antrenez Steaua, Dinamo, Rapid şi echipa naţională de tineret 11 ani. Am cam avut norocul şi oportunitatea de a fi şi antrenor principal la Sportul Studenţesc.

Nu ţi-a fost greu cu un patron precum Vasile Şiman?
Într-un fel sau altul greu, relaţia noastră profesională a fost una bună, Şiman era un preşedinte care lăsa mână liberă la antrenori, pentru mine a fost o experienţă nouă să fiu principal, dar am prins şi la Otopeni o perioadă în care am fost şapte-opt luni principal.

Se spune că antrenorul de portari lucrează mult şi cu fundaşii. E adevărat?
De multe ori, da! Mă rog, nu neapărat cu fundaşii, dar cer şi am înţelegerea lui Reghe (n.r. - Laurenţiu Reghecampf, antrenorul Stelei) să lucrez cu ei atunci când fac menţinere, când fac construcţie. Totul pleacă de la portar, de la portari gen Neuer, Casillas, sunt o mulţime de portari valoroşi care au aprofundat jocul cu piciorul şi îl stăpânesc fără cusur. Pentru că în fotbalul de azi trebuie să ai o degajare bună, trebuie să loveşti bine balonul cu ambele picioare, să ştii să ieşi la o intercepţie, să faci o preluare. Lucrurile astea cer timp şi răbdare. De asta susţin că antrenorul cu portarii este foarte important pentru staff.

Rică Răducanu şi mărul roşu de pe noptieră: "Şi-l aud că bătea cu mâna în masă: <<Bam-bam... bam-bam. Florine, ştii ceva de mărul meu?>>

Spune-mi câteva nume de antrenor de portari cu care ai lucrat.
Cu Rică Răducanu, cu Marin Andrei, cu Ţete Moraru (n.r. - Dumitru Moraru), de la fiecare am furat câte ceva, dar mi-am făcut propria filiosofie. Dar să ştii că îmi dau seama în prezent, că la vârsta asta (n.r.- 48 de ani), mai am multe de învăţat.

Care e povestea mărului de pe noptieră?
Asta e o poveste fascinantă. Eu eram al treilea portar la naţională, cu mult timp înainte de Euro 1996, şi stăteam în cameră cu Rică Răducanu. El tot timpul acea obiceiul să aducă în cameră mâncare, prăjituri, fructe, la noi în cameră era o adevărată bucătărie. Iar Rică până nu mânca ceva seara, nu putea să adoarmă! Şi tot timpul mânca un măr înainte să adoarmă. Eu nu mi-am dat seama, dacă el tot timpul venea la 2 noaptea în cameră...

Şi...
Şi eu am luat mărul şi l-am mâncat într-o seară. Şi-l aud că vine tiptil. Îţi dai seama, el venea tot timpul binedispus. Şi-l aud că bătea cu mâna în masă: <<bam-bam... bam-bam>> (îl imită pe Răducanu cu mişcări largi). Căuta mărul ca Stevie Wonder.

Şi tu? 
Eu mă făceam că dorm. Deodată îl aud că murmură încurcat: <<Florine, băi tată! Ştii ceva de mărul meu!? Eu dacă nu mănânc măr roşu... lui Ricuţă i se umflă nările şi eu mă cunosc, mă enervez repede>>. I-am replicat prompt: <<Nu ştiu, nea Rică>> A plecat pe fentă şi s-a dus pe o pistă greşită. <<Înseamnă că au fost maseurii ăia, că dacă mi-au mâncat maseurii mărul, eu îi termin>> În tot acest timp mă făcusem mic în plapumă. După ceva timp i-am zis adevărul. La ce concluzie a ajuns Rică?

Nu-mi dau seama. Ţi-a făcut vreo farsă!?
Mi-a zis: <<Gata, băi tată! Bine că mi-ai zis, ca să ştiu. De acum îmi voi lua două mere>>.

De ce nu a mai ajuns la Campionatul Mondial din Statele Unite. "Nu ştiu dacă a fost o răzbunare, dar eu am rămas acasă'.

Hai să vorbim puţin despre Campionatul European din 1996. Ce a însemnat pentru tine prezenţa la un turneu de o asemenea anvergură?
Un vis concretizat, o ambiţie pusă şi care m-a dus foarte sus. Şi o răzbunare pentru că pierdusem Mondialul din 1994. (n.r. - Bogdan Stelea, Florin Prunea şi Ştefan Preda au fost portarii convocaţi de Anghel Iordănescu şi Dumitru Dumitriu)

De ce spui asta?
În 1993, Gloria a câştigat Cupa României şi i-am spus lui nea Jean Pădureanu că am ofertă de la Steaua şi de la Dinamo. Vorbisem pentru Steaua cu Anghel Iordănescu şi cu Ţiţi Dumitriu. Pădureanu mi-a zis: "OK, nu e nicio problemă, dar hai să trecem pe la Dinamo". Acolo erau Petre Buduru şi Vasile Anghel. M-au lăsat să înţeleg că Prunea prinde un contract în străinătate în două luni şi mi-au zis că dacă Steaua îmi dă doi lei, ei îmi vor da patru lei. Mi-au oferit şi alte perspective la Dinamo. Atunci Iordănescu s-a decis probabil în vederea lotului pentru Mondial. Dar nu-i port ranchiună.


Steaua 1998. Tene, Miu, Belodedici, Lincar, Baciu (sus, de la stânga). Roşu, Militaru, D. Şerban, Lăcătuş, Reghecampf, I. Dumitrescu (jos, de la stânga)

Ai perceput decizia ca o răzbunare pentru că nu ai semnat cu Steaua? La Steaua era Ienei antrenor totuşi... Din toamnă a venit Ţiţi Dumitriu...
Nu ştiu ce a fost, dar eu am rămas acasă. M-a ambiţionat atât de tare că am văzut Campionatul Mondial la televizor şi pentru că eu mă aflam în anticamera echipei naţionale de vreo trei ani - şi următorul turneu final l-am prins, mi-am pus asta în cap şi am mers la Euro '96. (n.r. - România nu a trecut de grupă: 0-1 cu Franţa, 0-1 Bulgaria, 1-2 cu Spania, gol Răducioiu). Şase meciuri la rând fusesem al doilea portar în preliminarii. Dacă rămânea Cornel Dinu, poate că eu nu pierdeam Campionatul Mondial din 1994. (n.r. - Dinu a fost demis după Cehoslovacia - România 5-2, la Kosice).

Dar poate nici nu ne-am mai fi calificat...
Poate.

Ai fost la Kosice?
Am fost al treilea portar. La Săftica am stat în cameră cu Silviu Lung. Eram eu cu Prunea rezerve, poate luam şi noi cinci goluri, aşa a fost atunci. A fost un meci nebun.


Pe parcursul carierei am ajuns la Steaua, am fost foarte bine primit, m-am integrat foarte bine, am câştigat două trofee. Niciodată nu am avut probleme cu galeriile, nici la Steaua, nici la Dinamo, nici la Rapid. Poate şi prin firea mea, pentru că am fost un portar spectaculos şi de asta m-au îndrăgit suporterii

Florin TENE, Steaua - antrenor de portari


A marcat un gol din 11 m, i-a apărat un penalty lui Hagi şi a privit şutul brazilianului Branco în FC Porto - Flacăra Moreni. Faza amuzantă din meciul tur

Observ că vorbeşti cu toată puterea ta despre tot ceea ce ţine de postul de portar. Spune-mi, te rog, cine te-a îndrumat spre acest post?
Eu am fost la Dinamo, la grupa lui Piţi Varga, grupă pe care o preluase de la Gheorghe Timar. Mai întâi, eu am jucat vârf de atac, am şi un gol marcat în Divizia A, i l-am marcat lui lui Manu (n.r. - Ion Manu). Ce s-a mai supărat pe mine... dar pe urmă ne-am împăcat. Am avut mare curaj, era 4-0 pentru noi (n.r. - Gloria - Sportul 6-0, 1993), am dat în dreapta lui, jos. Să-ţi povestesc ce senazaţie am avut... În momentul în care am plecat din poarta mea... până la poarta lui... poarta s-a făcut din ce în ce mai mică. În sinea mea îmi spuneam că nu am cum să marchez. Asa emoţii mari am avut.

Povesteşte-mi ceva despre părinţii tăi.
Tata a fost boxer, mama n-a vrut să fac fotbal şi m-a dus să fac tenis de câmp la Dinamo, cu antrenorul Aurel Segărceanu (n.r. - tatăl lui Florin Segărceanu) şase luni. Dar lângă terenul de tenis era terenul de zgură de fotbal, am învăţat tenis, dar eram cu ochii doar la fotbal. Domnul Segărceanu i-a spus mamei: <<Doamnă, copilul nu e rău, dar ochiul lui e doar pe terenul de fotbal>>. Mama, săraca, m-a dus la fotbal apoi.

Şi de ce vârf de atac?
Acolo m-a pus antrenorul. Un an am jucat vârf de atac, apoi am ajuns portar într-o grupă fenomenală la Piţi Varga. A fost cel mai bun antrenor de copii şi juniori, păcat că a căzut în patima alcoolului. El i-a descoperit pe Răducioiu, Lupescu, pe Bogan Bucur, Mitici.

Concurenţa cu Stelea şi Prunea a început din acea perioadă?
Stelea şi Prunea erau mai mari ca mine, erau la grupa lui Gheorghe  Timar. Cu noi era şi Răzvan Lucescu. Eu sunt născut în 1968, dar sunt după august şi jucam la grupa celor născuţi în 1969. Mircea Lucescu l-a luat pe Răzvan şi l-a dus la Sportul Studenţesc. Mai erau Barba, Zlotea, portari buni. Răzvan a crescut mai bine la Sportul şi a ajuns un portar destul de bun pentru campionatul României.

Spune-mi primul penalty apărat care-ţi vine în minte!
I-am apărat lui Hagi, la un meci Flacăra - Steaua. El, de obicei, trăgea tare şi rata foarte rar, dar atunci a tras în dreapta mea cu latul. Nu mi-a venit să cred că-i parasem un penalty lui Gică Hagi.

Flacăra Moreni a fost până la Revoluţie o echipă aflată sub umbrela celor de la Dinamo. Susţinută de fostul ministru de la Interne, Tudor Postelnicu, dar şi de generalul Ion Ghenoiu, formaţia din Dâmboviţa era formată şi din jucători tineri, care îşi făceau stagiatura pentru trupa din Ştefan cel Mare, dar şi din foşti fotbalişti importanţi de la Dinamo, care trecuseră de 30 de ani. După Revoluţie, echipa a fost trimisă în Divizia C. Momentul de vârf al fostei grupări antrenate de Ion Nunweiller s-a petrecut în 1989, când Flacăra a întâlnit în primul tur al Cupei UEFA formaţia FC Porto, cu Rabah Madjer, Vitor Baia şi Rui Aguas în componenţă. Trupa lui Artur Jorge s-a impus cu 2-1 în România şi a câştigat cu 2-0 meciul de pe teren propriu.

Partida tur: 1-2 / 27 septembrie 1989 Flacăra Moreni: Tene- Jercălău, Butufei, Beldie, Glăvan (46 Marcu), I. Chiriţă, D. Sava, C. Pană, Dragnea, Stere (65 Văidean), Lala. Antrenor Ion Nunweiller. FC Porto: Baia – Ze Carlos, Joao Pinto, Bandeirinha, Branco, Antonio Andre, Demol, Semedo, Magalhaes, Rui Aguas, Madjer (69 Domingos, 88 Kiki). Antrenor Artur Jorge. Au marcat: Beldie (min.52)/ Magalhaes (min.21), Rui Aguas (min.89).

Ce-ţi mai aduci aminte de la dubla cu FC Porto?
Am pierdut cu 2-0 acolo şi să-ţi povestesc o fază amunzantă. La încălzire, toţi ne făceam probleme cu Branco, fundaşul brazilian care trăgea la fel de tare precum Roberto Carlos. Dar când am văzut foaia de joc, toată lumea era bucuroasă că că nu joacă Branco, pentru că pe foi nu scria... Branco. Când au intrat pe teren, Branco apăruse şi el. Noi văzusem pe foi numele lui real (n.r. - Cláudio Ibrahim Vaz Leal, 52 de ani, 72 de selecţii, 9 goluri în naţionala Braziliei). Bineînţeles că mi-a dat gol de la 30 de metri. Ploua, a şutat tare şi mingea a pins apa din faţa mea. Porto avea echipă foarte tare, cu algerianul Rabah Madjer în componenţă.


Mircea Lucescu m-a trimis la Flacăra Moreni. Aveau doi portari buni, Zlotea şi Dohot, dar am avut noroc. Dohot a stat un an pe bară pentru că s-a îmbolnăvit, Zlotea când venea, când nu venea la antrenamente. Am prins două amicale bune şi echipa m-a acceptat

Florin TENE - Steaua, antrenor de portari


"Am avut cel mai mare contract din România la Bistriţa: 500.000 de lei. Am venit cu ei acasă, la Bucureşti, într-o pungă de plastic. Mama şi tata s-au speriat. Aveau salarii de 2.000 - 2.500 de lei, salariul mediu în România în acea perioadă"

Ai jucat şi la o altă echipă controversată, Gloria Bistriţa. Continuă tu de aici. În ce direcţie vrei...
Am intrat în istoria clubului pentru că am jucat în cupele europene, iar Gloria a luat un trofeu cu mine în poartă, Cupa României în 1993. Era o echipă fomidabilă, cu Ilea, Ilie Lazăr, Zegrean, Balaur, Miţi Majearu. A fost un trofeu iubit de noi, cu Remus Vlad şi Constantin Cârstea antrenori. O adevărată performanţă. Am luat trofee cu Steaua, Dinamo, cupe, campionate, dar trofeul acela a fost valoros...

Aveai bani?
Jean Pădureanu mi-a dat apartamentul mamei lui când am ajuns acolo. Când m-am dus de la Moreni la Bistriţa, am avut cel mai mare contract: 500.000 de lei. Mama cu tata aveau un salariu de 2.000 - 2.500 de lei, salariul mediu în România în acea perioadă. S-au speriat când m-au văzut cu punga de plastic, în viaţa lor nu mai văzuseră atâţia bani. Dar s-au dus... ca toţi banii. I-au băgat la CEC... Jean Pădureanu a fost ca un tată, nu ştiu ce spune lumea, am avut o relaţie corectă, tot timpul aveam bani în toate buzunarele, câteodată chiar şi când pierdeam...

La Rapid aveai bani?
Cât aveam rezultate...da! Când aveam rezultate, ne ducea la hotelul bun, când pierdeam, ne ducea la hotelul rău de la Gara de Nord, stăteam lângă aurolacii care ieşeau din canale.

  • TREI GOLURI ANTOLOGICE CARACTERIZATE DE TENE
  • Golul lui Van Basten din finala Euro '88, Olanda - URSS: "Imparabil, nicio şansă pentru Dasaev"
  • Golul lui Hagi cu Columbia: "Cordoba a stat perfect, nu are nicio vină, astea sunt bijuterii, nu le poţi numi goluri"
  • Golul lui Roberto Carlos în amicalul Franţa - Brazilia: "Mingea era afară trei metri, Barthez nu s-a mai sinchisit să plonjeze pentru că era aut mare. Golul ăsta se pune la şcoala de antrenori"

"Niţă e un portar spectaculos, dar eficient. Absoarbe ca un burete tot ce-i spun, reţine tot imediat. A greşit o dată, la 25 de meciuri, nu mi s-a întâmplat asta cu niciun portar. E foarte puternic psihic, va ajunge mare!". Istoria paradei cu Marseille

Intervievat în urmă cu patru ani de ProSport, Abedi Pele spunea când vorbea despre dubla Dinamo - Marseille că "portarul românilor a avut o evoluţie fantastică". Ce-ţi aduci aminte de atunci?
Dubla cu Marseille a fost ceva deosebit, francezii aveau fotbalişti celebri şi ne-au eliminat destul de greu, au luat Cupa Campionilor în acea ediţie. Am făcut 0-0 acasă, am avut două ocazii mari, aveam echipă tare cu Demollari, Gerstenmajer, fraţii Pană, Cheregi, Dorinel Munteanu, timp de un an şi jumătate nu ne-a bătut nimeni în România. Ne-a învins Steaua după un an şi jumătate din cauza celebrei fente a lui Gică Mihali - pasa înapoi. I-am zis să fie atent, dar Ilie Dumitrescu s-a prins şi a luat mingea şi a marcat.

Mă întorc puţin la meciul cu Marseille. Ai avut un moment în care Frank Sauzee a tras devastator de la vreo 25 de metri şi tu ai reţinut mingea de parcă te-ar fi deranjat doar un ţânţar. Ai prins-o şi te-ai uitat în altă parte.
Am prins-o, da, da, mi-aduc aminte. Mie mi-au plăcut foarte mult pozele. Îmi place să cred că am fost un portar spectacol şi-mi dau seama că erau foarte multe mingi care pentru publicul larg păreau grele, dar pentru mine erau uşoare. Erau multe mingi pe care puteam să le şi prind, de asta m-a iubit lumea. Poate de asta am fost îndrăgit, deoarece eram spectaculos, când m-am maturizat, am devenit şi eficient. Prefer portarul eficient. Uite, Niţă e un portar spectaculos, dar si eficient.


Niţă a venit la Steaua de la Concordia Chiajna FOTO: Mediafax

Cum l-ai adus la acest nivel?
Este unul dintre puţinii portari care absoarbe ca un burete tot ce-i spun. Foarte repede! Unui portar îi, de obicei, de două ori, de trei ori ce să facă. Niţă este ca un burete care absoarbe totul din prima. Imediat reţine ceea ce-i spun, drept dovadă sfaturile pe care i le dau la antrenament el le pune în practică la joc imediat. De asta sunt atât de liniştit, pentru că el va deveni un portar foarte mare, se află într-o creştere de formă evidentă. Are un joc de picior foarte bun, nu îi este teamă să paseze. Laur (n.r. - Reghecampf) le cere să paseze în careul nostru, portarii mei pasează, antrenamentele le facem sub presiune tot timpul. Pe centrări a început să iasă mult mai bine, are mobilitate bună, a progresat şi la priză. El va putea apăra în curând la orice echipă mare din Europa!

Niţă e selecţionat pentru cele două meciuri ale naţionalei în lotul lărgit, cu Armenia şi Kazahstan. A renunţat Christoph Daum miercuri la el?
Încă nu. I-au spus să fie pregătit.

Aş vrea să te întreb cum stă din punct de vedere mental după acea gafă cu Iaşi. Ştiu că a făcut apoi partide foarte bune, dar aş vrea să te întreb dacă în timp îl va influenţa acea eroare?
Psihicul lui este foarte puternic şi îţi şi spun de ce. El a greşit la meciul cu Iaşi după 25 de partide fără erori. Nu mi s-a întâmplat vreodată cu vreun alt portar. Tătăruşanu greşea la 8 meciuri, Pantilimon la fel, Niţă nu a făcut asta. Îl cunosc foarte bine, îi cunosc foarte bine şi famiilia, am stat 5 minute de vorbă cu el şi apoi, la meciurile următoare, nu a mai greşit. Are calitate de portar mare pentru că nu persistă în greşeală şi asta spune multe despre psihicul lui. E o meserie a dracului de grea şi mă înfrunt cu tot felul de probleme.

Când un elev îţi greşeşte, tu ce simţi?
Eu simt ceva şi mai rău ca portarul meu. Gândeşte-te că eu nu mai sunt la volanul maşinii, eu sunt lângă, sunt profesorul din dreapta. Dacă elevul meu face accident, cade tot pe profesor. Deci e un profesor prost şi din  cauza lui a făcut accidentul. Am trecut prin ea si simt şi durerea lui. La Rapid, Dolha mi-a luat un gol în minutul 94, a greşit ne-a bătut Progresul în ultimul minut. Două zile nu mai ştia nimeni de el, l-am luat deoparte şi l-am întrebat: <<Nu eşti întreg la minte, Ema!? O să mai greşeşti, ţi se vor mai întâmpla din astea!>> Poate că era la Turda, acasă! Îi cunosc pe toţi şi îţi dau exemplele astea pentru ca lumea să înţeleagă ce e în mintea şi în viaţa unui portar şi în mintea şi viaţa antrenorilor de portari. Şi Ema a fost un portar foarte, foarte valoros, cred că face şi acum abdomene cu fizicul lui de manechin.

Cât de mult contează să cunoşti un elev şi ca om?
Eu îi cunosc pe fiecere bine, din acest motiv spun că mi se potriveşte ca o mânuşă meseria asta. Sunt genul de om care mai întâi trebuie să-i înţeleagă pe portari ca oameni şi apoi să-mi conturez nişte idei despre cum trebuie lucrat cu fiecare. Şi familia contează foarte mult, viaţa de familie. Dacă ai o viaţa de familie echilibrată, atunci saltul tău spre fotblaul mare survine firesc. Dacă ai o viaţa dezechilibrată, atunci s-ar putea să stagnezi.

INFO Steaua se află pe primul loc în Liga 1, cu 20 de puncte după 8 meciuri. Echipa condusă de Laurenţiu Reghecampf joacă azi, de la ora 21:00, în runda a noua, cu CFR Cluj. Meciul are loc pe Naţional Arena şi e transmis de Digisport

INFO Steaua se situează pe locul al treilea în Grupa L din Europa League. În prima etapă a pierdut, scor 0-2, în deplasare, cu Osmalispor. Pe 29 septembrie, viceampioana dă piept acasă, de la ora 20:00, cu Villareal.

"Cojocaru e 80 % copt. E valoros, dar trebuie să-şi mai îmbunătăţească jocul cu piciorul. Ar trebui să fie puţin mai receptiv, lui trebuia să-i spun de două ori un lucru, genul de portar pe care trebuie să stai cu gura pe el"

Hai să vorbim puţin despre Cojocaru. Nu a plecat prea devreme la Crotone?
Să ştii că e un portar tânăr, valoros. Într-adevăr, a plecat la o vârstă mai fragedă, 20 de ani,  dar 80 la sută era copt. Meciul cu City mi-a dovedit că poate face faţă la un nivel mare. I-ar mai trebui puţin mai multă încredere în el şi să-şi mai îmbunătăţească jocul cu piciorul. Are plasament destul de bun, priză foarte bună. Campionaul Italiei îl va întări, e tânăr, doar că ar trebiu să fie puţin mai receptiv. La Steaua, lui trebuia să-i spun de două-trei ori, nu era ca Niţă. Trebuia să-i mai reamintesc, genul de portar pe care trebuie să stai cu gura pe el.

Arlauskis unde poate fi încadrat, la ce tip de portari?
Nu am lucrat cu Arlauskis, apăra foarte bine în România, Liga 1 a fost o trambulină pentru el. Eu l-am urmărit şi când era la Urziceni, vorbeam cu Stângaciu despre el, păcat că nu se poate impune la Watford, în Premier League. (n.r. - e al treilea portar după Gomes şi Pantilimon).

Mai ai acasă primele mânuşi?
Da, reusch, roşii. Chiar vorbeam cu cineva acum, eu am avut contract cu reusch -  am rămas cu 50 de perechi. Le-am dat pe toate copiilor, juniorilor, viitorilor portari. După o perioadă, le-am zis: acum îmi daţi mânuşi voi mie. Dar să ştii că acum, la 48 de ani, am făcut contract cu RG, o firmă de mânuşi. M-am bucurat iar ca un copil pentru că am primit câteva perechi şi iar am început să le dau cadou.


"Plăcerea mea era să cumpăr ziarul Sportul în fiecare zi. Îl citeam şi pe dungă cu o plăcere nemaipomenită. Dacă-l dădeam unui prieten, trebuiă să-l iau înapoi spre seară pentru a nu rata vreun număr de la colecţie. Când luam ziarul şi ştiam că e proaspăt, parcă îmi tremura mâna de bucurie"

Florin TENE, Steaua - antrenor de portari


"Aveam nevoie de Stăncioiu, de experienţa lui. M-am consultat cu Meme şi cu Reghe". Ce spune despre Nicuşor Stanciu. "Din 10 penalty-uri, înscria 8 sau 9". Ce făcea Iancu

Mi-ai povestit multe despre Niţă, hai să vorbim puţin despre Stăncioiu, eu l-am apreicat mereu. Cum a ajuns la Steaua?
Despre Edi Stăncioiu m-am consultat cu Meme Stoica şi cu Reghe, ne trebuia un portar cu experienţă, un băiat de grup bun, au fost mai mulţi pe lista aia.

Ascultaţi rock acum în vestiar?
Nu, poate că îşi pune singur, la căşti. Pe vremea mea era o linişteeeee...  Acum fiecare e cu muzica lui. Unii cu căştile, fiecare ascultă artiştii care-l fac să aibă un tonus bun.

Nu te întreb ce muzică asculta Stanciu. Te întreb cum executa penalty-urile?
Din 10 dădea 8 sau 9. E de apreciat pentru ca are curaj să bată. Sunt foarte mulţi fotbalişţi trecuţi pe listă iniţială şi se răzgândesc. Nu-şi mai asumă responsabilitatea. Mă uitam la Stanciu... Când a fost Europeanul de juniori, eu am fost antrenorul naţionalei alături de Lucian Burchel. De atunci mi-a plăcut de Stanciu, se vedea clar că are calitate. Nicuşor e foarte serios, muncitor şi modest. nu ştiu cum va fi mâine! Ţinea capul în pământ, nu răspundea! Iancu e opusul lui, l-am avut şi pe el elev în precedenta noastră prezenţă la Steaua. Poate are mai multă personalitate de mic, dar e păcat de Iancu...


Când portarul tău se află într-o formă slabă, atunci trebuie să-ţi arăţi valoarea, să intervină pedagogia ta, sa umbli la pshic. Ca portar poţi să prinzi o formă slabă, important pentru tine este să-l faci să-şi revină cât mai repede. Imediat, la al doilea meci

Florin TENE, Steaua - antrenor de portari



Tene, încadrat de Poiană şi Edi Stăncioiu FOTO: arhivă personală

Tu ai trei portari, adică trei personalităţi diferite. Lucrezi în parte cu fiecare, împarţi în trei reprize antrenamentul?
Sunt trei personalităţi dfiferite, apoi nu sunt de valori egale. Trebuie să ştii cum să vorbeşti cu unul, trebuie să ştii cum să vorbeşti cu celălalt.. Eu nu lucrez cu X doar pe centrări sau cu Y doar la viteza de reacţie. Fac astfel încăt dacă am trei portari, centrările le fac cu toţi. Primul pas: identific punctul slab al lui Z şi apoi îl lucrez cu toţi. Majoritatea antrenorilor ne uităm la TV, ne uităm la antrenamentele lui Real Madrid, dar mi se pare o mare prostie dacă iau de acolo metodele.

De ce?
În primul rând nu ai valoarea de acolo. În al doilea rând, nu-i dau portarului meu meniul care nu-i face plăcere să-l mănânce. Cred că fiecare are filosofia lui.

Nu mi-ai spus nimic despre Cristi Poiană, al treilea portar al Stelei.
E foarte talentat, munceşte, dar îi trebuie sângele de portar, pe ăla îl câştigi greu. Poiană face parte deja din lotul României de juniori.



Tene şi Niţă, la Ankara, înaintea partidei cu Osmanlispor (0-2), din prima etapă a Grupei L din Europa League Foto: arhivă personală

"Seara nu beau cafea pentru că adorm foarte greu. Înainte de meciuri, nu dormeam pentru că aveam emoţii. După meciuri îmi analizam greşelile şi ce făceam bine, acum îmi analizez elevii"

"Mă feresc de dulciuri, contează enorm cum le amesteci, Anca (n.r. - soţia lui Florin e nutriţionist) face prăjituri, nu mâncăm zahăr normal şi sare normală. Bucătarul echipei a făcut cursurile de nutriţie unde le-a făcut şi Anca, e un bucătar foarte bun. E important să măncăm bine, dar şi sănătos"

"Cornel Dinu sintetizează cel mai bine starea fotbalului românesc. Înainte se făcea la zi, acum se face la fără frecvenţă"

Florin TENE, Steaua - antrenor de portari


"Tătăruşanu e printre puţinii portari care-şi domină adversarul la 11 m. El aşteaptă, nu pleacă, sunt foarte puţini portari care nu pleacă înainte. Aşa s-a întâmplat şi cu Duckadam la Sevilla"

România are în acest moment un grup de portari valoroşi, iar prezentul aminteşte de perioada anilor 90. Ajungem cu discuţia inevitabil şi la un portar cu care tu ai lucrat mult, Tătăruşanu.
Tătăruşanu, da. Şi la tineret, şi la Steaua. E printre cei mai serioşi portari cu care am lucrat.

Cât de mult l-a schimbat campionatul Italiei? Te întreb altfel: ce siguranţă dă el acum echipei?
Să-ţi dau un exemplu: ieşirile pe centrări. A crescut foarte mult. El chiar a fost un portar foarte curajos, dacă greşea la o fază, nu apărea doza de teamă care l-ar fi determinat să nu mai iasă. El e genul de sportiv care vrea să-şi repare greşelile, cu el lucram mult pe deficienţe. Ciprian avea pobeleme mari la jocul cu piciorul, un an am lucrat numai la acest aspect. După antrenament, el rămânea o oră singur şi dădea pase lungi de 30-40 de metri. Şi cu dreptul, şi cu stangul. Se întâmplă să mai greşesti în carieră, dar el are un psihic foarte puternic.

Dă-mi un exemplu!
De asta el apăra 11 metri, e printre puţinii portari care-şi domină psihic adversarul. El aşteaptă! Sunt foarte puţini portari de tipul ăsta la 11 metri, el nu pleacă, aşteaptă! Repet: sunt foarte puţini portari care nu pleacă înainte ca executantul să tragă.

Dar nu sunt şansele mai scăzute când alegi varianta asta?
Da şi nu.

De ce?
Toată lumea zice că alege un colţ şi pleacă. E cea mai mare prostie! La început plecam lejer şi eu pe colţ înainte, dar pe parcurs m-am maturizat şi am realizat că e bine să aştept. În acest mod executantul intră el în presiune, dacă tu aştepţi şi-l domini. Nici nu ştii cât contează acea fracţiune de secundă! Aşa s-a întâmplat şi cu Helmut Duckadam (n.r.- acutualul preşedinte de imagine al Stelei). Ciprian e printre puţinii portari din Europa care are tăria asta de caracter. La antrenament îi rupea pe toţi la pariuri în două pe o bere, pe un suc. Din trei lovituri el apăra două sau una.

O ultimă întrebare legată de Tătăruşanu. A fost fault la portar în meciul cu Franţa, la faza din care a înscris Olivier Giroud?
Da, a fost. Dacă nu greşea cu Albania, ar fi fost cel mai bun component al naţionalei la Euro, dar a fost clar greşeala lui acolo. Am vorbit apoi cu el, nu era dărâmat, el e un tip puternic, de asta s-a şi impus în vestiar la Steaua.


Faza din care Giroud a marcat contra României la Euro 2016

"I-am zis lui Pantilimon de la juniori să lucreze mult la mingile pe jos. După ani, când mă vedea, îmi zicea: <<Ştiu, nea Florin. Jos! Jos!". Cum îl caracterizează pe Lobonţ şi ce portari români ar fi putut aveo o altă traiectorie în carieră

De ce Pantilimon e rezervă la Watford?
Asta nu aş putea să spun, dar ţi-l pot caracteriza ca om mai întâi. Pantilimon e de un bun simţ ieşit din comun. Rar întâlneşti un copil cu cei 7 ani de acasă ca el. Eu îl cunosc de la juniori şi i-am zis mereu: "Lucrează jos, Costel! Lucrează mult la mingile pe jos". Şi, de atunci, când mă vedea, îmi zicea: "Ştiu, nea Florin, mă arunc jos, jos!"

Ai lucrat şi cu Lobonţ, nu?
A fost un portar de reflex, cu un plasament foarte bun, totul era nativ la el. Stătea pur şi simplu în faţa adversarului, nu se arunca înainte.

Ştii că în Hunedoara, în apropierea stadionului, se află un zid care se cheamă "Lobonţ"? În el îşi arunca el mingile la copii şi juniori. Oraşul Hunedoara nu mai are acum nicio echipă la nivel naţional...
A fost unul dintre cei mai buni portari pe care i-a avut România. Şi genul de ardelean plăcut, acceptat de grup. Are o calitate umană specială. Are calitate şi acum ca portar. (n.r. - Bogdan Lobonţ, 38 de ani, e legitimat la AS Roma).


Degete de portar. Foto: Alexandru Hojda (ProSport)

Spune-mi un portar român care ar fi putut ajunge la un nivel foarte înalt.
Cristi Munteanu ar fi putut ajunge mai sus, putea mai mult, avea posibilităţi mult mai mari, şi George Curcă mi-a plăcut, un portar cu reflexe.

N-am terminat caracterizarea portarilor naţionalei. Povesteşte-mi prima amintire care-ţi vine acum în minte!
Ştiu, mă întrebi de Silviu Lung junior. Am fost coleg cu tatăl lui, iar pe el l-am antrenat la naţionala de tineret. Pe Tibi Lung nu l-am antrenat în schimb. Silviu Lung e de un bun simţ ieşit din comun, aveam un meci ne-au bătut letonii cu 6-0, a greşit la trei goluri şi a plâns ca un copil. Mi-era o milă de el, dar şi-a revenit rapid. Şi el impresionează prin multe calităţi şi titlul Astrei e în mare parte şi meritul lui. În România măcar să-ţi fie recunoscută munca printr-un "bravo", printr-o vorbă bună de la patron, preşedinte, antrenor... dacă nu-ţi este recunoscută material.

Cum caracterizezi afirmaţia "portarul trebuie să aibă o doză de nebunie, toţi portarii buni sunt nebuni"?
Nebunia înseamnă curajul dus la limita extremă. Înainte se spunea că portarul e nebun pentru că... e nebun! Nu, nici vorbă! Portarul e nebun pentru că e mai curajos decât ceilalţi colegi din teren. Portăria se joacă şi cu capul, trebuie să gândeşti pentru că portarul trebuie să iasă la minge, să construiască, trebuie să fii curajos, nu nebun.

Ai avut idol?
Idolul meu a fost Vasile Iordache, am crescut în spatele lui Dumitru Moraru, dar Vasile Iordache mi-a plăcut ca stil, ca prestanţă, a fost un model pentru mine.

Ce înseamnă comunicarea pentru un portar în timpul unui joc. "Pe unii încerc să-i fac să nu mai compună poveşti". Cine i-a dat gol lui Tene de la 40 de metri şi cine îi strica moralul înaintea unui meci din Divizia A

De ce se spune că un portar trebuie să vorbească tot timpul, ce înseamnă comunicarea în fotbalul modern?
Dacă nu o ai, eşti mâncat. E esenţială comunicarea, trebuie să ştii cum dirijezi oamenii din faţa ta. Mulţi portari fac propoziţii interminabile de genul "nu-l lăsa pe ăla care are piciorul drept, stai colo, dincolo'. Nu, nu se face aşa. Spui două cuvinte şi ai terminat: "nu-i da dreptul!". Eu îi mai aud că formează poveşti de tot felul şi mereu le spun: "Măi, băiete! Până când spui tu povestea, are adversarul deja 1-0". Sunt simple astea: "Nu-i da stângul, nu-i da dreptul. Eu! Tu!"

Cât aleargă un portar în timpul unui meci?
Portarii aleargă 4-5 kilometri.

Când ai simţit că aperi în cea mai mare poartă?
Olăroiu mi-a dat gol de la 40 de metri, am pierdut cu 6-0, a fost un meci de coşmar pentru mine, Progresul - Bistriţa. Olăroiu a şutat la poartă de la 40 de metri, nu era Gică Hagi, dar m-a văzut ieşit. Important e să-ti revii repede. Portarul e diferit de jucător, asta le explic antrenorilor principali, trebuie să lucrezi altfel cu el. Psihicul lui e altul, e diferit total faţă de cel al jucătorului de câmp.

De ce nu mai avem fotbalişti care şutează de la distanţă?
Lipsa şutului de la distanţă denotă lipsă de responsabilitate, înainte aveam foarte mulţi jucători care trăgeau de la distanţă. Mi se făcea pielea de găină când le auzeam numele. Mironaş, Avădanii... Când eram la Bistriţa şi mă încălzeam bine, Mironaş îmi trăgea la poartă şi nici nu vedeam mingea. Ziceai ca dă cineva cu piatra, el zâmbea! Şi i-am spus: "Băi, Vasile! Te rog, nu mai da aşa pentru că îmi striveşti tot moralul înainte să înceapă meciul".

"OK, aleargă echipa perfect şi toată lumea întreabă "cine e preparatorul fizic?" Vreau să aud şi chestia asta din gura patronilor, preşedinţilor. "Apară portarul excelent, cine-i antrenor cu portarii la echipa aia?"

Cât de mult mai ai de învăţat în meseria asta?
Eu am făcut şi cursul Pro, nu-mi lipseşte nimic, consider că şi acum mai am de învăţat şi chiar sunt bucuros pentru că mai pun în bagajul meu câte ceva. Tot timpul trebuie să vii cu ceva nou pentu că altfel rămâi de modă veche. Am o vorbă pe care le-o spun mereu portarilor mei: "Fă-ţi datoria, nu contează câte goluri iei, important este să ieşi cu pieptul în faţă". Asta s-a realizat la meciul cu City cu Florin Niţă (n.r. Steaua - Manchester City 0-5, în turul play-off-ul LC). A luat cinci goluri, dar şi-a făcut treaba şi nu l-am văzut dărâmat şi ăsta e un lucru enorm. Meseria de antrenor de portari trebuie să fie mai respectată. OK, aleargă echipa perfect şi toată lumea întreabă "cine e preparatorul fizic?" Vreau să aud şi chestia asta din gura patronilor, preşedinţilor. "Apară portarul excelent, cine-i antrenor cu portarii la echipa aia?" E puţin trecut cu vederea, deşi e o responsabilitate foarte mare, nu eşti un om care doar pune copetele pe teren. Dacă portarul îţi apară prost, s-a terminat meciul, pe undeva meseria asta de antrenor îmi doresc să fie mult mai respectată. Eu am norocul că lucrez cu profesionişti, cu Laur (n.r. - Reghecampf), cu Meme (n.r. - Mihai Stoica), oameni care stăpânesc bine fenomenul şi înţeleg mai bine ca oricine fotbalul.

Au existat cazuri în carieră când nu-ţi apăra portarul pe care tu îl recomandai?
Au fost şi cazuri când antrenam un portar şi ăla mi se părea mie bun, dar apăra altul. Acum sunt liniştit sufleteşte pentru că Reghe şi Meme cunosc fotbal.


"Iker Casillas a fost preferatul meu din fotbalul modern. Un portar de talie medie. Acum toată lumea caută portari mari. Nu-i aşa, le trebuie joc de picior, plasament, priză, curaj, comunicare. Dacă e înalt, nu neapărat trebuie şi băgat în teren. Lobonţ are 1,83 m şi a fost un portar enorm"

"Boldrin are o îndemânare extraordinară, se vede că e fotbalist, cred că poate mai mult. El şi De Amorim au venit puţin nepregătitţi fizic, îi văd că pică în repriza a doua"

Florin TENE, Steaua - antrenor de portari


53 milioane de euro a plătit Juventus, în 2001, pentru transferul lui Buffon de la Parma. Portarul naţionalei Italiei e cel mai scump goalkeeper din toate timpurile

3,7 milioane de euro valora Tătăruşanu în momentul când a plecat liber de contract la Fiorentina, în 2014

3 milioane de euro a plătit Manchester City, în 2012, pentru transferul lui Pantilimon de la Poli Timişoara

3 milioane de euro a plătit Ajax, în 2002, pentru transferul lui Lobonţ de la Rapid

10 milioane de euro e cota de piaţă a portarului italian Gianluigi Donnaruma (17 ani) de la AC Milan

Ne apropiem de final. De ce nu mai vor copiii să aleagă postul de portar?
Toată lumea vrea să fie vârf azi, dar problema e că nu mai vin la fotbal! Acum mai mult vor părinţii decât copiii ca puştii lor să facă fotbal sau tenis sau altceva. Nu mai e socializare ca pe vremea noastră pe terenul de sport.

Apropo de terenul de sport. Cum ţi se pare decizia Ministerului Educaţiei de a închide toate terenurile din şcoli şi din licee?
Am văzut şi eu asta. Curţile închise... O mare prostie. Noi vorbim despre educaţie fizică, nu!? Cum se făcea pe vremuri, sănătate, socializare, iar noi le interzicem copiilor să mai facă mişcare şi le dăm mai mult timp să prindă pokemoni. O să fim o planetă de obezi.

O ultimă întrebare. Când te uiţi pe străzile din oraşele din România, ce zăreşti?
Un stres foarte mare al oamenilor, asta-mi spune de multe ori privirea lor. Asta e marea noastră problemă, în România, e vorba de stres. Cu soţia mea, Anca, mă plimb pe la mall, pe străzi, în parcuri, şi văd pe feţele oamenilor tristeţe, preocupare, apăsare. Am fost în cantomnanent în Olanda, toţi oameniii erau cu faţa senină, zâmbeau, se salutau între ei. Au bătrâneaţea asigurată cu o pensie consistentă, toţi oamenii erau îmbrăcaţi la patru ace, parcă n-aş mai fi plecat de acolo, îţi transmiteau o stare de bine doar dacă-i priveai. Chiar mă gândeam... oare ajungem şi noi vreodată acolo?


Florin Tene, alături de soţia sa, Anca FOTO: arhivă personală


Familia Tene şi cei doi băieţi, Koray (20 de ani) şi Robert (19 ani)

CV FLORIN TENE

Alexandru Florin TENE
Născut: 10.11.1968 (Bucureşti)
Post: portar

În Divizia A şi Cupă
Debut Div.A: 18.06.1987, Sp.Stud. - Dinamo 5-4
Debut cupă: 21.02.1990, Strungul Arad – Flacăra Moreni 2-1
1986-87: Dinamo    1/0    0/0
1988-89: Flacăra Moreni    14/0    0/0
1989-90: Flacăra Moreni    31/0    1/0
1990-91: Gloria Bistriţa    33/0    1/0
1991-92: Gloria Bistriţa    11/0    0/0
         Dinamo    21/0    2/0
1992-93: Dinamo    9/0    0/0
         Gloria Bistriţa    16/0    5/0
1993-94: Gloria Bistriţa    33/1    5/0
1994-95: Dinamo    16/0    0/0
1995-96: Dinamo    5/0    0/0
         Rapid    19/0    1/0
1996-97: Rapid    25/0    1/0
1998-99: Steaua    13/0    2/0
1999-00: Rocar    10/0    0/0
         FC Argeş-Dacia    13/0    0/0
2000-01: Dinamo    5/0    0/0
Total:    275/1    18/0

A cucerit: 1 titlu (cu Dinamo) şi 2 cupe (cu Gloria Bistriţa şi Steaua)

  • În străinătate

1997-98: Kardemir D.Ç. Karabükspor (Turcia 1)    10    0

  • În naţională

Debut: 26.08.1992, România – Mexic 2-0
Total:    6    0

  • În cupele europene

Debut: 13.09.1989, FC Porto – Flacăra Moreni 2-0
Total:    15    0
Statistică: Răzvan TOMA

 

 


 


 

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.