Decarii României joacă în țările arabe! Vreți să ne calificăm la Euro? Florin Caramavrov: „Un vagabond al propriei vieți, ca Gheorghe Dinică”

Decarii României, practic cei mai tehnici jucători convocați în ultimii ani la lotul național de seniori, au ajuns în țările arabe. Vorbim despre Budescu și Stanciu.

Iar noi vrem să ne calificăm la Euro. Zic să ne luăm adio, fotbalul românesc scade în valoare de la an la an, nu mai ajungem în grupele cupelor europene, la turneele finale doar visăm.

Mai lăsați-mă cu prostiile astea, că a crescut extraordinar de mult campionatul din Arabia Saudită sau cel din Emirate, e diferență mare în continuare, ai noștri se duc acolo pentru bani și atât! Practic, nu te mai interesează fotbalul de performanță, mergi doar să câștigi milioane, nu te mai gândești la cariera ta fotbalistică, aștepți să vină ziua de salariu, s-a terminat cu ascensiunea ta spre un campionat puternic. Și mă refer și la Budescu, și la Stanciu, și la Mitriță.

Pe Budescu l-am înțeles, el este mai boem, nu îi place să fie deranjat de occidentali, poate prea riguroși cu programul, cu antrenamentele, cu imaginea. Budi și-a asumat rolul lui, în afara reflectoarelor din țările dezvoltate fotbalistic, mai dă un gol de la vestiare, mai unul din afara terenului, e un artist, un vagabond al propriei vieți, ca Gheorghe Dinică.

Dar pe Stanciu? Numărul 10 al naționalei, plecat la Anderlecht pentru a merge mai departe, spre Spania sau Italia. Câștiga destul de bine, nu mai era ca la FCSB, cu zecile de mii de euro, trecuse la un alt nivel. Și pac, la Al Ahli! Ce mai contează naționala? Ce mai contează cariera, viitorul, gândul de a juca într-o echipă cu mari fotbaliști?

Ne-am dus, ne-au plecat toți decarii, până și de Băluță nu se mai aude mare lucru. Și peste toți, se mai transferă și Mitriță la americani, unde se joacă fotbal cu casca pe față și cu pantaloni mulați, trei-sferturi!
 
Vin bani, vin bani, dar ce facem cu ei? Reinvestim măcar o parte sau nu?

Vin bani, dar s-a terminat cu naționala. E un alt ritm și în America, și în Emirate, chiar și în Cehia – nu văd un progres pentru cei care s-au vândut acolo. Când vor veni băieții ăștia să joace contra Spaniei, Suediei, Norvegiei, toate cu fotbaliști în marile campionate ale Europei, își vor da seama cât de mici au ajuns.

Dacă de la Stanciu, Budescu, Mitriță și alții ca ei ne-am cam luat adio, mai avem speranțe când ne gândim la Răzvan Marin, un tip cerebral, la Tudor Băluță, care deschide drumul transferurilor în Anglia, la Ianis Hagi, pe care îl dorim de asemenea într-un campionat puternic. Și poate mai vin din urmă câțiva băieți de la tineret.

Mai ajungem la Euro? Șansele sunt mici, mici de tot.

.