Cifrele care ţipă: ce rezultate are România la juniori cu Burleanu preşedinte, comparativ cu ultimii ani din era Sandu. Recordurile de neegalat ale administraţiei care a stopat selecţia pe pile şi şpăgi

5 mar 2018 12313 afişări Special
Cifrele care ţipă: ce rezultate are România la juniori cu Burleanu preşedinte, comparativ cu ultimii ani din era Sandu. Recordurile de neegalat ale administraţiei care a stopat selecţia pe pile şi şpăgi Preşedintele Răzvan Burleanu susţine că, sub comanda sa, sectorul de copii şi juniori a început redresarea. Rezultatele naţionalelor tricolore îl contrazic vehement
GALERIE (11 de imagini) VEZI GALERIA

Statistica pare să fie, în această campanie electorală pentru preşedinţia FRF, marele duşman al lui Răzvan Burleanu. Pornind de la unul dintre stâlpii de rezistenţă ai comunicării actualului şef al federaţiei – grija deosebită acordată sectorului de copii şi juniori –, ProSport a comparat rezultatele obţinute de România la juniori în ultimii ani de domnie a lui Mircea Sandu cu cele din mandatul lui Răzvan Burleanu.

Surpriză: performanţele, deja ruşinoase, au scăzut şi mai tare după 2014.

Bilanţul, când socotim campaniile de calificare la Euro ale naţionalelor sub 17 ani, sub 19 ani şi de tineret (sub 21 de ani), poate fi de-a dreptul surprinzător pentru cine îi ascultă pe Răzvan Burleanu şi echipa sa de PR. În ultimii patru ani, actualul preşedinte al FRF a repetat cu insistenţă că:

- a găsit un dezastru în federaţie,

- naţionala de seniori e compusă din jucători foarte slabi din cauză că Mircea Sandu a lăsat în paragină baza fotbalului,

- prioritatea sa absolută e redresarea acestei zone,

- a pus capăt selecţiei pe sarsanale şi nepotisme,

- a adus profesionişti la cârma naţionalelor de copii şi juniori

- iar rezultatele nu au întârziat să se vadă, consemnându-se un îndelung aşteptat reviriment.

Dar pledoaria lui Burleanu cade tocmai la proba verităţii. Realitatea e că România a avut în ultimii ani cu Mircea Sandu rezultate ceva mai bune decât în mandatul noului preşedinte.

Din nefericire, în ambele situaţii vorbim de un nivel foarte scăzut, mult sub pretenţiile României, şi care după 2014 a coborât şi mai tare, căpătând accente umilitoare.

Sub 17 ani: cu Naşul ne-am calificat o dată la Euro. Cu Burleanu am pierdut acasă, contra Azerbaidjanului

Astă-vară, naţionala sub 17 ani a României a înregistrat cea mai dureroasă înfrângere din ultimele decenii: 0-1 acasă, cu Azerbaidjan, în meci oficial. Dintre toate naţionalele, actuala generaţie sub 17 ani este cel mai mult opera administraţiei Burleanu, pentru că juniorii din această echipă aveau mai puţin de 13 ani când a venit la putere noul preşedinte

La naţionala sub 17 ani, în cele şase campanii pentru Europene din intervalul 2009-2014, România s-a calificat

- o dată la turneul final,

- de trei ori la turul de elită (echivalent cu a doua fază a calificărilor) şi

- de două ori n-a reuşit să treacă nici măcar de primul tur preliminar.

Chiar dacă restrângem socoteala la doar patru ani (2011-2014), bilanţul rămâne mai bun decât cel din perioada 2015-2018:

- o calificare la turneul final,

- o calificare în turul de elită,

- două eliminări chiar din primul tur preliminar.

Prin comparaţie, în intervalul 2015-2018 s-au terminat trei ediţii ale Europenelor, cea de-a patra fiind acum în faza calificărilor.

În această perioadă, România

- nu s-a calificat niciodată la turneul final,

- o singură dată a reuşit să prindă turul de elită (faza a doua a calificărilor),

- de două ori a fost eliminată încă din primul tur preliminar.

La ediţia din 2018 a reuşit să se califice în turul de elită şi aşteaptă meciurile din Grupa 7 (22-28 martie), cu Israel, Ungaria şi Slovenia, ca să ştie dacă merge sau nu la turneul final.

În ultimul deceniu, unica prezenţă a juniorilor sub 17 ani la turneul final al Europenelor s-a produs în 2011 (mandatul Mircea Sandu). Campionatul s-a ţinut în Serbia, iar România a terminat pe ultimul loc în Grupa B, cu 1 punct şi golaveraj 1-3, după două eşecuri la limită, 0-1, cu Olanda şi Germania, şi un egal, 1-1, cu Cehia.

A fost atunci şi un ghinion pentru tricolorii mici, pentru că Grupa B a fost mult mai puternică decât Grupa A. Olanda şi Germania au câştigat semifinalele cu Anglia şi Danemarca, întâlnindu-se din nou în finală, unde Olanda a bătut Germania cu 5-2.

În rest, în această perioadă a mandatului Mircea Sandu, rezultatele au fost mediocre şi, în două rânduri, absolut dezastruoase. În 2012 şi 2013, România nu doar că nu a reuşit să treacă de primul tur preliminar, dar abia dacă a făcut, de fiecare dată, câte un punct. În 2014 a mers la turul de elită, unde a terminat pe locul 3, cu un singur punct.

În 2014, turul de elită s-a jucat la câteva zile după venirea lui Burleanu la FRF, dar ProSport l-a trecut în contul administraţiei Sandu pentru că, în foarte puţinele zile care au despărţit cele două momente, noul preşedinte nu a avut timp să îşi impună oamenii şi viziunea.

După venirea lui Burleanu, situaţia s-a deteriorat şi mai mult. În 2015, naţionala sub 17 ani a obţinut cel mai bun rezultat din "noua eră", calificare în turul de elită, unde a fost pulverizată: 0 puncte, golaveraj 1-7, înfrângeri fără drept de apel cu Slovenia, Norvegia şi Anglia.

În 2016 şi 2017 n-a mai fost cazul să ne facem de râs în faza a doua a calificărilor pentru că nici măcar n-am mai ajuns acolo: România a fost eliminată din primul tur. Într-unul din cazuri, umilinţa a fost fără precedent în ultimele decenii. Anul trecut, Grupa 6 din prima fază a calificărilor s-a ţinut chiar la noi în ţară, dar tricolorii au pierdut toate meciurile, inclusiv pe cel cu Azerbaidjan! Aşa ceva nu se mai întâmplase niciodată într-un turneu oficial.

În campania pentru Euro 2018, lucrurile stau ceva mai bine. România a trecut de prima fază a preliminariilor (calificarea în turul de elită s-a obţinut la limită). Meciurile din grupă, cu Austria, Lituania şi Luxemburg, s-au disputat la Buftea şi Mogoşoaia. Dacă vor câştiga şi Grupa 7 a turului de elită, tricolorii mici se vor califica, pentru prima oară în mandatul lui Burleanu, la turneul final al Europenelor sub 17 ani.

Până atunci, însă, bilanţul la această categorie de vârstă este inferior celui din ultimii ani cu Mircea Sandu. În plus, au apărut eşecuri cu adversari care altădată nu emiteau pretenţii: Georgia (2016, primul tur) şi Azerbaidjan (2017, primul tur).

Sub 19 ani: administraţia Sandu a adus un European în România, administraţia Burleanu a adus un turneu cu zero puncte, golaveraj 1-10 şi înfrângeri istorice cu Georgia şi Cipru

În mandatul actualului preşedinte, naţionala sub 19 ani a pierdut inclusiv meciuri cu echipe precum Cipru. Rezultatul din imagine a fost consemnat pe 10 august 2017, într-un amical, dar scorul a fost acelaşi şi într-un joc oficial cu această naţională 

Situaţia este similară la naţionala sub 19 ani a României. În intervalul 2009-2014, tricolorii au avut

- o participare la turneul final,

- patru calificări la faza a doua a preliminariilor (turul de elită) şi

- o eliminare încă din primul tur preliminar.

Dacă restrângem zona investigată la perioada 2011-2014, obţinem

- o prezenţă la turneul final,

- două calificări în turul de elită şi

- o eliminare din primul tur preliminar.

Unica prezenţă la Europenele sub 19 ani s-a realizat în 2011 şi nu le aparţine, de fapt, jucătorilor, ci lui Mircea Sandu. Acesta a reuşit să aducă turneul final în România (meciurile s-au jucat la Buftea, Chiajna, Mogoşoaia şi Berceni), astfel că tricolorii au fost calificaţi din oficiu.

România a avut atunci o prestaţie mediocră în Grupa A, terminând-o pe ultimul loc, după Cehia (care a jucat finala, fiind învinsă cu 3-2 de Spania), Irlanda şi Grecia.

Lucrurile s-au înrăutăţit dramatic după descălecarea lui Burleanu la pupitrul fotbalului românesc. Din cele trei campanii pentru Europenele sub 19 ani încheiate până acum, România

- s-a calificat în turul de elită o singură dată (2016), iar atunci când a făcut-o a fost o catastrofă: 0 puncte şi golaveraj 1-10 într-o grupă cu adversari accesibili (Cehia, Austria, Slovacia).

- în celelalte două rânduri, România n-a trecut nici măcar de primul tur. 

Discursul lui Răzvan Burleanu despre profesionalizarea şi eficientizarea activităţii la naţionalele de juniori nu este susţinut de rezultate. Astă-toamnă, pe 8 octombrie 2017, naţionala sub 19 ani a României pierdea cu 1-5 un amical cu Danemarca

În 2015, România a terminat pe ultimul loc, cu 0 puncte, fiind bătută de Cipru, Georgia şi Muntenegru. Anul trecut, în 2017, când am fost, de asemenea, eliminaţi încă din primul tur, există totuşi consolarea că doi din cei trei adversari au fost dificili. Atunci am jucat cu Olanda (ţara gazdă), Norvegia şi San Marino. Primele două s-au calificat mai departe fără nicio emoţie.

În campania pentru Euro 2018, situaţia este ceva mai încurajatoare. Tricolorii au trecut de primul tur preliminar (calificarea fiind sărbătorită de administraţia Burleanu cu un zgomot asurzitor şi prezentată opiniei publice drept dovada incontestabilului progres al sectorului de juniori). În turul de elită am fost repartizaţi în Grupa 4, cu Ucraina, Suedia şi Serbia, iar turneul se va disputa la Buftea şi Mogoşoaia în această lună.

Se poate observa uşor că bilanţul din ultimii ani ai lui Mircea Sandu – pentru care fostul preşedinte a fost pe bună dreptate criticat şi acuzat – este mai bun decât cel obţinut de Răzvan Burleanu. Sub managementul noului şef al FRF, naţionala sub 19 ani a României a înregistrat înfrângeri nemaiîntâlnite până acum şi recordul golaverajului negativ în turul de elită.

La tineret, în mandatul lui Sandu am ajuns o dată în play-off. Cu Burleanu am ajuns să ne bată Bulgaria tur-retur şi Germania cu 8-0

Grăbit să sublinieze dezastrul administraţiei Mircea Sandu, noul preşedinte uită azi să amintească de incredibila înfrângere suferită în mandatul său de România cu Germania, scor 0-8, în preliminariile Europenelor de tineret pentru 2015. Catastrofa s-a petrecut pe 9 septembrie 2014, la peste 6 luni după instalarea "guvernanţei corporative" enunţate de Burleanu şi de la sfârşitul brutal al "selecţiei pe şpăgi" decretat de actuala administraţie

În sfârşit, cea de-a treia naţională analizată de ProSport este cea de tineret (sub 21 de ani). Aici, Europenele se desfăşoară o dată la doi ani, iar preliminariile sunt structurate altfel.

Din 2009 şi până acum, s-au disputat 5 ediţii ale Europenelor de tineret. În cele 3 ediţii din domnia lui Mircea Sandu s-a obţinut

- o calificare în play-off (ultima fază înaintea turneului final),

- de alte două ori ratându-se acest obiectiv.

În 2011, România a câştigat grupa preliminară, lăsând acasă Rusia, şi a pierdut greu play-off-ul cu Anglia (1-2 şi 0-0).

În 2009 a avut o comportare onorabilă într-o grupă preliminară dificilă, terminând pe locul 3, după Franţa (cu care a remizat de două ori) şi Ţara Galilor (cu care şi-a împărţit victoriile).

În 2013 a avut prestaţii oscilante, această inconstanţă costându-i pe tricolori locul 2 chiar dacă au bătut clar, de două ori, Slovacia (ocupanta acestei poziţii în final).

După reglajele de fineţe operate de administraţia Burleanu, naţionala de tineret a pierdut ambele meciuri cu Bulgaria în preliminariile pentru Euro 2017. Tricolorii au terminat campania pe locul 3, la 12 puncte de Danemarca

Campania pentru Euro 2015 a început în iunie 2013, când la FRF era Mircea Sandu, şi s-a terminat în septembrie 2014, când Răzvan Burleanu trecuse deja la butoane de 6 luni, dar asta contează mai puţin, pentru că nimerisem într-o grupă de unde era clar, de la bun început, că nu ne putem califica. Germania a defilat, câştigând la pas seria, iar România a reuşit, totuşi, să termine pe locul 2. De notat, însă, că pe 9 septembrie 2014, „pe serviciul lui Burleanu“, s-a înregistrat cel mai mare dezastru suportat de tricolori la tineret de foarte mulţi ani încoace: 0-8 cu Germania (în tur, disputat la Giurgiu pe 19 noiembrie 2013, scorul fusese egal, 2-2).

Următoarea campanie la tineret, pentru Euro 2017, a fost şi mai slabă:

- România a terminat preliminariile pe locul 3, la 12 puncte distanţă de câştigătoarea Danemarca, fiind depăşită şi de Bulgaria, care ne-a bătut tur-retur cu acelaşi scor, 2-0.

Acum sunt în plină derulare preliminariile pentru Euro 2019. România este într-o grupă grea, dar prestaţiile naţionalei, chiar dacă oscilante, ne dau speranţe. Tricolorii conduc grupa, dar au două meciuri mai mult jucate decât principala rivală Portugalia şi dezavantajul de a fi remizat cu lusitanii la noi acasă, scor 1-1. Echipa este însă bună, a dovedit că poate obţine rezultate favorabile şi în deplasare, iar cu excepţia deplasării din Portugalia, celelalte trei jocuri rămase se vor disputa acasă.

Această campanie se va încheia însă pe 16 octombrie, mult după alegerile pentru preşedinţia FRF (programate pe 18 aprilie), aşa că este imposibil de estimat acum dacă va fi un mare triumf sau, dimpotrivă, încă o calificare ratată.

Concluzia: "rezultatele superioare" anunţate de preşedintele FRF sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire 

Cifrele sugerează unele concluzii:

- cel mai puternic argument azvârlit în luptă de Răzvan Burleanu până acum, acela al profesionalizării sectorului de copii şi juniori, cu rezultate directe şi clare la nivelul naţionalelor, este fals. Indiferent cum am socoti, după schimbarea administraţiei FRF s-a înregistrat un recul clar şi continuu la segmentele sub 17 ani, sub 19 ani şi tineret.

- una din scuzele actualului preşedinte a fost, în toţi aceşti ani, „greaua moştenire“ a lui Mircea Sandu. Ni s-a explicat că juniorii, victimele unui proces de instruire defectuos şi ale unui sistem bazat pe incompetenţă şi şpăgi, au nevoie de o perioadă petrecută sub influenţa binefăcătoare şi tămăduitoare a administraţiei profesioniste a lui Burleanu, pentru a creşte în valoare.

Se poate observa, însă, că pe măsură ce trece timpul, rezultatele sunt mai proaste decât înainte de 2014.

- preliminariile aflate acum în plină desfăşurare, celebrate de echipa lui Burleanu ca unele ale renaşterii şi speranţei, par să indice, într-adevăr, un anumit reviriment. Însă numai prin comparaţie cu dezastrul din primii trei ani de management al actualului preşedinte, şi nu cu situaţia anterioară. Practic, FRF se laudă acum că a reuşit să revină la nivelul de până în 2014, după câţiva ani de degringoladă.

Nici măcar dacă va reuşi să se califice la turneele finale atât cu naţionala sub 17 ani, cât şi cu naţionala sub 19 ani, actuala administraţie nu va egala rezultatele din ultima parte a mandatului lui Mircea Sandu.

Realitatea este că Răzvan Burleanu, pentru noi, este Mircea Sandu doi

Sigur că vorbim, de fapt, despre o cădere din lac în puţ. Diferenţa reală între administraţia Mircea Sandu şi administraţia Răzvan Burleanu se dovedeşte a fi doar una de imagine. Echipa de zgomote a noului preşedinte lasă impresia că „se lucrează“ mai bine şi mai mult – „pe brânci“, aşa cum susţinea Burleanu la prezidiul Adunării Generale de anul trecut.

În realitate, situaţia este dramatică. România a fost şi rămâne, la juniori, cu mult sub pretenţiile şi condiţia ţării noastre în Europa. În mandatul lui Mircea Sandu, tricolorii mici navigau undeva, în zona de mijloc a naţionalelor europene. După venirea lui Răzvan Burleanu, au coborât înspre partea inferioară a acestei zone mediane, începând să piardă şi cu reprezentative din ultima urnă valorică.

Din cauza rezultatelor în declin după 2014, naţionala de tineret a ajuns în urna a 3-a valorică la tragerea la sorţi pentru Euro 2019. Cu un coeficient de 25,859 puncte, România ocupa locul 24 din 46 posibile.

La categoria de vârstă sub 19 ani, situaţia a ajuns, în ultimii ani, şi mai dramatică. În momentul tragerii la sorţi pentru preliminariile Euro 2019, România a fost repartizată în urna a 3-a valorică, dar figura în clasamentul UEFA pe locul 33 din 54 posibile (coeficient 5,333).

În sfârşit, exact aceaşi situaţie catastrofală s-a consemnat şi la categoria sub 17 ani. Tragerea la sorţi a preliminariilor pentru Euro 2019 a găsit România pe locul 33 din 54 posibile, cu coeficient 6,000, în urna a 3-a valorică.

De menţionat că UEFA cotează acum Georgia, Azerbaidjan şi Belarus mai bine decât România.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.