Alba-neagra cu penalty-uri

La Târgu Jiu s-au întâlnit cea mai romantică echipă din Liga 1, Pandurii, și cea mai concretă formație din fotbalul românesc, campioana CFR. S-au întâlnit modestia unui creator de joc care i-ar fi plăcut și lui Brâncuși, Grigoraș, și aroganța cât Coloana Infinitului a președintelui Mureșan care declara înainte de meci că echipa sa joacă în Liga Campionilor împotriva unor formații pe care cei de la Pandurii le văd doar la televizor. Și culmea, Mureșan nu spunea asta pe canapelele lui Măruță sau Capatos. Chiar dacă în realitate chiar așa e, nu poți să declari așa ceva decât dacă ești un obișnuit al unor astfel de canapele. Sau dacă ai palat cu tron.

La scara Pandurilor absența lui Voiculeț, un Gerrard de pe Jii, contează mai mult decât toți cei 5 sau 6 absenți pe care-i are CFR. În acest moment în Liga 1 doar CFR poate să aibă în afara echipei un Deac, un Ronny, un Sougou, un Kapetanos, un Sare și cu toate acestea formația să păstreze un nivel rezonabil de joc.

Grigoraș se afișează în ultima vreme cu un trening Roger Federer și jocul echipei sale chiar a început din acest sezon să aibă ceva din splendoarea jocului Maestrului. Cu CFR, Pandurii a stat bine pe linia de fund, a construit solid și pe dreapta și pe rever și a urcat curajos la fileu peste un adversar, CFR, care a admis că trebuie să stea mai mult la cutie în fața unui asemenea jucător.
Poți să-ți arăți clasa de fotbalist chiar și la un penalty. Modul decis în care s-au dus Maxim și Răduț la cei 21- 22 de ani ai lor să bată loviturile de pedeapsă în momente atât de tensionate și felul în care au trimis mingea hotărât ne fac să simțim încă o dată stofa de fotbaliști în contrast cu postavul altor jucători.

În schimb, la stofa de calitate pe care ar fi putut să o aibă echipamentul negru de arbitru există niște semne de întrebare. CFR ar fi trebuit să primească un penalty în final, la Camora, deși dinspre Cluj probabil s-au văzut chiar două, punându-l la socoteală și pe cel la Nicoară. Oricum, am avut parte de un Balaj surprinzător după ce, într-un edict de la Palat, arbitrul băimărean fusese catalogat drept un Luțu sub acoperire al lui Paszkany.
Derbyul de modă nouă de la Târgu Jiu ne-a purtat de la cei mai promițători români, Maxim și Răduț, la cel mai bun străin al campionatului, Bastos. Ironic, cavalcada lui Bastos care a pornit la Basel, a continuat la Braga și a impresionat din nou la Târgu Jiu vine după ce oficialii CFR-ului îl surghiuniseră în sezonul trecut pe brazilian la periferia primului 11 clujean.
La Tîrgu Jiu, modestia a eclipsat aroganța. În același ton cu aerul superior al președintelui clujean, și Andone spunea că CFR nu trebuie să schimbe nicio istorie a confruntarilor cu Pandurii la Târgu Jiu ci doar trebuie s-o continue, cu trimitere la victoria obținută de el cu CFR în 2007 pe terenul oltenilor. Ei bine, istoria și-a păstrat linia: CFR n-a luat niciun punct la Târgu Jiu așa cum i s-a tot întâmplat acolo în ultimii 5 ani.