Ziua în care naţionala României a mers cu locomotiva cu aburi pentru a da piept cu Lituania. Ghearele sovietice, "Moartea Verde", Charles Bronson şi Bob Dylan. Lituania - România, azi, de la 21:45

11 oct 2018 1424 afişări Comentează şi tu Nationala
Ziua în care naţionala României a mers cu locomotiva cu aburi pentru a da piept cu Lituania. Ghearele sovietice, "Moartea Verde", Charles Bronson şi Bob Dylan. Lituania - România, azi, de la 21:45

LITUANIA - ROMÂNIA, azi, 21:45, Vilnius. (Pro TV şi liveblog pe www.prosport.ro)

Reprezentativa Lituaniei nu a fost vreodată o forţă a fotbalului. Nu s-a calificat niciodată la vreun turneu final de anvergură, nici măcar nu a fost pe-aproape. Înainte de a ajunge sub mizerabilele gheare sovietice a participat doar la preliminariile pentru CM 1938, când în meciuri eliminatorii a suferit o dublă înfrângere în faţa vecinilor din Letonia, 2-4 şi 1-5. După redobândirea independenţei nu s-a aflat vreodată nici măcar aproape de vreo calificare: CM 1994 (locul 5 din 7), CE 1996 (locul 3 din 6), CM 1998 (locul 3 din 6), CM 2000 (locul 4 din 6), CM 2002 (locul 5 din 5), CM 2004 (locul 4 din 5), CE 2006 (locul 5 din 6), CE 2008 (locul 5 din 7), CM 2010 (locul 4 din 6), CE 2012 (locul 4 din 5), CM 2014 (locul 4 din 6), CE2016 (locul 5 din 6), CM 2018 (locul 5 din 6). Ea se poate lăuda doar cu câteva rezultate izolate mai de anvergură.

ÎN UMBRA BASCHETULUI
De fapt fotbalul ca şi celelalte sporturi din această ţară baltică se află în umbra baschetului, care are o mare tradiţie, fiind unul dintre cele mai bine cotate din lume. Poreclele pe care le are echipa naţională spun totul: „Celălalt Dream Team”, „A doua religie”, „Giganţii baltici” sau „Moartea verde”. Cine nu a auzit de Arvydas Sabonis, ca să dau doar un nume, cel mai cu rezonanţă, din pleaiada de mari baschetbalişti lituanieni? 3 bronzuri olimpice (1992, 1996, 2000), un brozn mondial (2010), 3 titluri (1937, 1939, 2000), 3 arginturi (1995, 2013, 2015), 1 bronz (2007) toate în Europa, acestea sunt trofeele care umplu vitrina echipei naţionale de baschet. Ca să nu mai pomenesc şi victoriile internaţionale ale echipe Žalgiris Kaunas.

DOAR ACCIDENTUL DIN 2008
În general, noi nu am avut probleme cu reprezentativa Lituaniei. Prima confruntare a început în perioada interbelică, mai exact în 1931, când reprezentativa noastră a făcut un obositor turneu nordic, care a mai cuprins Polonia, deplasându-se pe acele distanţe cu greoaia locomotivă cu aburi de-a lungul câtorva săptămâni. Ba mai mult, federaţia din Lituania i-a plătit lui Octav Luchide, conducătorul delegaţiei României, doar 200 de dolari din cei 600 conveniţi pentru disputarea meciului, invocând numărul mic de spectatori veniţi la stadion, din cauza unei furtuni din noaptea precedentă. Litigiul apărut între cele două federaţii a fost rezolvat în cele din urmă doar prin mijlocirea FIFA, sesizată de federaţia noastră. Acest lucru însă nu a adus dihonia între noui şi lituanieni, dovadă că până la ocupaţia sovietică am mai făcut o deplasare la Kaunas, la şase ani distanţă de prima. După independenţă ne-am mai întâlnit de nouă ori, din care de 6 ori în cadrul preliminariilor Campionatului Mondial. Dacă n-ar fi fost accidentul din 2008, când am pierdut în mod neaşteptat în Gruia cu 0-3, am fi avut procentaj de victorii 100% cu balticii, cu care am avut parte de meciuri facile, indiferent care a fost câmpul disputei.

PUŢINĂ GEOGRAFIE ŞI ISTORIE
Lituania sau Lietuva în propriul limbaj este o ţară aflată în nordul Europei, fiind una dintre cele trei ţări baltice. Se situează pe malul sudic al Mării Baltice, având frontieră pe uscat cu Letonia la nord, cu Belarus la sud-est, cu Polonia la sud şi cu exclava rusă Kaliningrad la sud-vest. Are o suprafaţă de 65.200 km² şi o populaţie de 3 milioane de locuitori. Dintre aceştia 84% sunt lituanieni, iar ca principale minorităţi sunt polonezii 6,6%, ruşii 5,8%, belaruşii 1,2% şi ucrainenii 0,5%. Religia majoritară este cea catolică, îmbrăţişată de 77,2 % din populaţie. Apoi 4,1% sunt ortodocşi, 0,8% protestanţi, iar aproape 6% se declară fără religie. Capitala este Vilnius dar un oraş aproape la fel de important este cel al doilea ca mărime, Kaunas.

Multee secole, malurile sud-estice ale Mării Baltice au fost locuite de diferite triburi baltice. Începând cu 1230, Mindaugas a unificat teritoriul actual al Lituaniei, devenit rege, apărând la 6 iulie 1253 primul stat lituanian unit, Regatul Lituaniei. În secolul al XIV-lea, Marele Ducat al Lituaniei era cea mai mare ţară din Europa, cuprinzând actualele state Lituania, Belarus, Ucraina, precum şi părţi din Polonia şi Rusia. În 1569, la Lublin, Lituania şi Polonia au format o uniune voluntară, Uniunea Polono-Lituaniană, care a durat timp de peste două secole, până când puterile vecine au dezmembrat-o sistematic între 1772–1795, nelipsitul Imperiu Rus anexând mare parte din teritoriul Lituaniei. Spre sfârşitul Primului Război Mondial, la 16 februarie 1918, a fost semnat Actul de Independenţă a Lituaniei, care s-a declarat stat suveran. Începând însă cu 1940, Lituania a fost ocupată mai întâi de URSS şi apoi de Germania Nazistă. Spre sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, în 1944, după retragerea germanilor, URSS a reocupat Lituania, transformând-o în republică sovietică pentru 46 de ani. La 11 martie 1990, cu un an înaintea desfiinţării formale a URSS, Lituania a devenit prima republică sovietică care s-a declarat independentă, restaurându-se statului independent Lituania. Este membră a Uniunii Europene, a Consiliului Europei, membru deplin al Spaţiului Schengen şi al NATO. De asemenea, e membră a Băncii Nordice de Investiţii şi a cooperării Nordic-Baltice cu alte ţări nord-europene. Indicele Dezvoltării Umane calculat de ONU o listează ca ţară cu „dezvoltare umană foarte ridicată”, numărându-se printre economiile UE cu cea mai rapidă creştere, ajungând pe locul 24 în lume la Indicele Uşurinţei Afacerilor. La 1 ianuarie 2015, Lituania a a devenit al 19-lea membru al zonei Euro.

LIMBA ŞI NUMELE LITUANIENE
Chiar dacă în 2004 o analiză a ADN-ului mitocondrial a indicat că lituanieinii sunt apropiaţi genetic de populaţiile slave şi cele fino-ugrice, ei nu au putut fi incluşi la niciuna dintre aceste subramuri etnice a indo-europenilor, rămânînd tot la categoria nedefinită denumită „alţi indo-europeni” din care mai fac parte grecii, irlandezii, galii, bretonii, albanezii, letonii, armenii, caucazienii, bascii. Limba lituaniană şi cea letonă au rămas utimele două limbii indo-europene ale ramurii baltice care se mai vorbesc. Lituaniana foloseşte alfabetul latin, care are 32 litere din care 9 diacritice. Acestea sunt Ą (care fonetic este un A lung), Č (CE), Ę (E nazal), Ė (IE), Į (I nazal), Š (Ş), Ų (U nazal), Ū (U lung) şi Ž (J). În afară de C care ce citeşte Ţ şi J care se citeşte I, iar Y este un I lung, restul literelor sunt complet fonetice.
Numele lituaniene prin rezonanţa lor dar şi prin lungime şi adesea prin dificultatea pronunţiei lor au atras întotdeauna atenţia. Faptul că au terminaţii cu vocală+litera S duc de multe ori cu gândul la numele greceşti cu care însă nu au vreo legătură. Au însă legătură cu cele poloneze, germane, ruseşti, adică naţiunile cu care Lituania s-a intersectat de-a lungul istoriei, şi chiar cu cele latine. Interesant că la fel ca la numele de familie slave (ceva similar existând şi în Islanda), cele masculine au terminaţii diferite de cele feminine. Iar cele feminine sunt şi ele diferenţiate în funcţie de starea civilă. Ca să dau un exemplu chiar cu numele selecţionerului Jankauskas. La o femeie măritată acest nume este Jankauskienė, iar la una nemăritată Jankauskaitė. La Klimavičius, respectivele omonime sunt Klimavičienė şi Klimavičiūtė, iar la Kuklys, Kuklienė şi Kuklytė.

CELEBRITĂŢI CU ORIGINI LITUANIENE
Iată câteva celebrităţi care au origini lituaniene
#Lawrence Harvey (actor, pe numele său Laruschka Mischa Skikne, născut chiar în Lituania, evreu lituanian)
#Charles Bronson (actor, pe numele său Charles Dennis Buchinsky, numele tatălui său fiind Bučinskis care era lituanian tătar, iar mama lituaniancă americancă)
#Jason Sudeikis (actor, lituanian din partea tatălui)
John C. Reilly (actor, mama sa avea origini lituaniene)
#Vitas Gerulaitis (tenisman profesionist, pe numele său întreg Vytautas Kevin Gerulaitis, lituanian 100% născut în SUA)
#Tony Zemaitis (celebru producător de chitare, lituanian 100% născut în Anglia)
#Brandon Flowers (muzician, vocalit, compozitor şi clăparul formaţiei de rock alternativ The Killers). După bunica maternă chiar şi marele Bob Dylan are origini evreo-lituaniene


 

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.