Mesajul de o nouă atitudine, transmis de sponsorul naționalei, Ursus, nu a fost înțeles de majoritatea jucătorilor, nu a fost înțeles de antrenor, nici măcar de conducători. Până și suporterii au apelat la vechea practică a contestării, manifestând la limita violenței în fața stadionului din Klagenfurt.
E nevoie de timp pentru a ne reinventa și pentru a construi nu numai o echipă națională, ci și o nouă mentalitate în interiorul și în jurul ei. În două meciuri, filosofia unei reprezentative obișnuite în ultimul timp cu heirup-ul sau cu mica ciupeală nu se putea schimba. Viitorul însă trebuie să aducă o nouă atitudine. Se spune că o echipă împrumută stilul și comportamentul antrenorului ei. România are antrenori veseli ori diplomați, serioși ori spontani, dedicați și joviali. Ambițioși, dornici să se autodepășească.
Noua atitudine înseamnă să scăpăm de tentația de a da vina pe arbitru, „de 2-0” cel mai periculos scor. România are nevoie de o echipă de învingători, care are puterea să câștige și atunci când pierde. Să continue, să se ridice, să se scuture și să meargă mai departe. Să transforme eșecul de azi într-o victorie pe termen mediu și lung.
„Deșteaptă-te, române!” cântat acolo în fața autocarului, la vestiare, după umilința de pe teren, îi doare mai mult pe tricolori decât orice înjurătură. Asta înseamnă că undeva în tribună cineva a reușit să decripteze mesajul Cristi Tănase, jucătorul-revelație din „dubla“ cu Serbia și Austria, Maximilian Nicu, românul care a acceptat să intre șase minute atunci când mai vechii compatrioți în frunte cu Dumitru Dragomir au spus că nu ar fi intrat pe teren, plus cei care au cântat imnul. Ei sunt cei cu ajutorul cărora putem încerca să construim noua atitudine.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER