Florin Răducioiu împlinește azi 49 de ani. „Marele Blond” a dezvăluit aspecte neștiute din carieră și viața de familie: „Fotbalul mi-a dat totul, dar mi-a și luat…Acum sunt într-o relație, dar nu ea e cauza divorțului meu”

Florin Răducioiu, fostul mare atacant al echipei naționale, serbează duminică împlinirea a 49 de ani. El a acordat un interviu inedit în care vorbește despre momentele fericite, dar și mai puțin plăcute ale carierei, despre viața de familie, divorțul prin care a trecut și actuala relație. Redăm integral interviul „Marelui Blond” pentru pagina de facebook „GENERAȚIA DE AUR – Susținători”. Materialul a fost ilustrat cu o poză în care fostul internațional apare alături de băieții săi. Iată dialogul pe care Golgheterul României de la World Cup 1994 l-a purtat cu Daniela Buzatu, administratorul paginii respective:

Pentru început Florin sau Radu?
F.V.R: Am să te surprind … Florin este numele pe care mi l-au dat parinții, Radu este o prescurtare a numelui de familie, cineva pe când aveam 16 ani mi-a zis Radu pentru a fi mai ușor, dar prefer Valeriu! Valeriu este numele meu preferat dar foarte puțini îmi spun așa!
Celebritatea te-a ajutat?
F.V.R: Aici e o discuție aparte, celebritatea are părțile ei bune, are și părți mai puțin bune dar, dacă e să înclin balanța, mai mult m-a ajutat. Acum trăiesc din aceasta celebritate, îmi dă posibilitatea să fiu apreciat pentru ceea ce am făcut. Am și eu regretele mele! Îmi lipsește foarte mult iarba, terenul , mingea…dar, nu am ce sa fac, deși mi-ar fi placut la nivel de juniori să antrenez, probabil „am ceea ce merit în momentul de față ” nu m-am implicat mult mai mult , am stat nouă ani departe de fotbal, e foarte greu să te reîntorci.
În carieră te-a ajutat mult talentul sau munca?
F.V.R: În primul rând munca, fără muncă nu poți dezvolta talentul! Doar cu talentul nu mai faci nimic, contează spiritul de sacrificiu, cât tu doresti să te implici, să fi ajutat de familie, de contextul social dar în primul rând munca, eu altă rețetă nu cunosc!
Știu că ai plecat devreme din România, adică foarte tânar, chiar la început cum a fost?
F.V.R: Am ales Italia pentru că mă simțeam aproape de România fiind o țară latină, îmi plăcea fotbalul Italian în acei ani, mi-au plăcut jucătorii italieni, limba de aceea am ales Italia. Nu, nu mi-a fost greu deloc ! Eu am fost privilegiat în Italia, la Bari presedintele Vincenzo Matarrese, m-a iubit foarte mult și mi-a pus la dispoziție totul, casă, masină chiar și un român un baiat, se numea Gigi, care a stat cu mine un an de zile pentru a-mi traduce nu cunoșteam prea bine limba italiana atunci . M-a ajutat foarte mult! Nu am avut mari dificultăți, eram tânăr, vroiam să decopăr, eram…(râde)inconștient! M-am simtit foarte bine acolo!
Faptul că ai jucat în Italia te-a ajutat să te descurci în toate celelalte campionate în care ai jucat?
F.V.R: Da! An de an deveneam mai puternic , mai matur ! Da, m-a ajutat să mă formez ca om! Am învațat multe atunci, nu știam multe lucruri , m-a ajutat să am dezvolt, am învatat cum să mă comport, cum să mă îmbrac, cum să mă odihnesc! Campionatul italian era cel mai puternic în acel moment !
În Anglia ce ți-a placut?
F.V.R: În Anglia am stat foarte puțin, șase luni! Fotbalistic vorbind am avut probleme de adaptare! M-am adaptat greu la fotbalul lor dur, am avut probleme cu antrenorul. A fost o experiență negativă. Orasul era foarte frumos! Să joci cu suporterii atât de aproape de tine nu mi se mai întâmplase! Mi-a plăcut atmosfera! Apoi , un moment unic și cel mai frumos din viața mea, acolo s-a născut primul meu băiat Andrea ! Dar păstrez partea pozitivă, din această experiență!
Meciurile jucate pentru echipa națională au fost cele mai frumoase?
F.V.R: Da! Pentru mine meciurile echipei naționale au fost cele mai importante! Meciurile de la Campionatul Mondial din 1994 au reprezentat momentul de vârf al carierei mele! Dar, să nu uităm și campionatul mondial din Italia, primul meu campionat mondial, la douăzeci de ani pentru mine a fost o performanță foarte mare! Apoi preliminariile campionatului mondial, au fost meciuri frumoase, am dat nouă goluri în sase meciuri. Au fost meciuri memorabile.
De ce ai renunțat asa repede la națională?
F.V.R: Nu mai eram în formă! Nu am vrut ca suporterii români să îmi vadă declinul! A fost un act de demnitate, nu am vrut ca să mă vadă pe banca de rezervă pentu că veneam după o perioadă cu multe accidentări, am preferat să mă retrag!
Care a fost cel mai frumos meci al tău la echipa natională?
F.V.R: Meciul cu Columbia! Era primul meci la Campionatul Mondial! Victorie de senzație a echipei naționale, ne-a arătat că se poate!
Ți-a fost greu după terminarea carierei de fotbalist?
F.V.R: Da, dar îi aveam pe Andrea și Alessandro mici! Am stat 9 ani departe de fotbal! Nu m-am implicat și asta a fost o greșală a mea! Nu am reacționat, nu am avut un proiect în care să cred!
Ai prieteni pe care te poți baza?
F.V.R: Am un singur prieten în care am încredere totală !
În viață ai avut parte de succes dar, în egală masură și de dezamăgiri! Care este cea mai mare dezamăgire profesională?
F.V.R: Ratarea calificării în semifinalele Campionatului Mondial din 94!
Omul care ți-a marcat existența este?
F.V.R: Mircea Lucescu! Îi sunt etern recunoscător ! Un mare om, a fost mai mult decât un antrenor!
În perioada când la F.R.F. era Mircea Sandu a fost susținut fotbalul și generația voastră?
F.V.R:Era un președinte apropiat de jucatori! Înțelegea fenomenul fotbal și îl susținea! Era ca un căpitan de echipă!
Având în vedere actuala conducere FRF, ce sanșe are fotbalul românesc?
F.V.R: Este mai mult un manager, nu știe ce înseamă fenomenul fotbal! Este într-o criză fotbalul din România!
Ce alt sport îți place în afară de fotbal?
F.V.R: Tenisul și de curând apreciez handbalul, am fost la câteva meciuri și a început să îmi placă!
Cum ți se pare revenirea în România?
F.V.R: Am avut ceva dificultăți, dar m-am adaptat !
Ai locui în alt oraș în Roâmnia în afară de București?
F.V.R: Am fost în Oradea și mi-a plăcut foarte mult, dar m-am născut în București și acolo trăiesc !
La baza oricărei reușite este multă muncă și zece la suta talent, crezi că tinerii din ziua de azi mai au aceste considerente?
F.V.R: Nu, pentru că nu mai au exemple frumoase! Este necesar un proiect, trebuie implicate toate autoritățile locale dar mai toți jucătorii mari au fost înlăturați din fotbal! De asta nici nu avem rezultate! Nu mai au spirit de sacrificiu, sunt preocupați de câștig rapid!
Care a fost cel mai plăcut aspect al carierei tale de fotbalist?
F.V.R: Fotbalul mi-a dat totul, mi-a și luat dar, am descoperit lumea, am învățat patru limbi, am învățat lecții pentru toată viața!
În cele mai multe cazuri bunătatea ți-a fost răsplătită?
F.V.R: De cele mai multe ori s-a profitat de ea!
În ce proiecte esti implicat?
F.V.R: Am un job la Telekom ! Îmi place foarte mult !
Esti o fire optimistă?
F.V.R: Da sunt optimist! În trecut eram mai pesimist dar, am constatat că dacă gândești negativ, atragi lucruri negative!
Ai doi baieți minunați, care este relația cu ei?
F.V.R: Da ! Andrea are 22 ani și Alessandro are 20 de ani, ținând cont că eu locuiesc de aproape trei ani în România și nu îi vad zilnic, îmi este foarte dor de ei dar am o relație bună cu baieții și nu cred că au ce să îmi reproșeze!
Nu doresc să urmeze o carieră în fotbal?
F.V.R : Băieților mei le place fotbalul, merg la stadion, dar nu au aptitudini pentru o carieră sportivă!
Acum esti într-un moment fericit?
F.V.R: Da sunt într-o relație! E o perioadă frumoasă ! Suntem împreună de ceva timp și nu ea este cauza divorțului meu ! Nu este o persoană care să iubească publicitatea dar avem o relație frumoasă și ne bucurăm de prezent!

Bogdan Savin / Autor

Activează de peste 17 în presa sportivă. La început a fost colaborator al departamentului care se ocupa de ligile inferioare, a „făcut practica” la meciuri din Liga 2 sau a treia și treptat a ajuns la secția „Fotbal Intern” a ProSport. A acumulat experiență și după patru ani a acceptat ... citește mai mult