Sorin Botiș vede UTA pe drumul cel bun, unul în care va reuși promovarea. ”Balint a legat foarte bine, fotbalistic și uman, echipa, iar clubul e implicat și el sută la sută în atacarea obiectivului”

Fotbalist în trei perioade la UTA (primele două chiar în tinerețe, la 19, respectiv 24 de ani), Sorin Botiș s-a retras de pe gazon chiar în tricoul „alb-roșu” în vara anului 2016, după ratarea promovării în cel de-al doilea baraj, cu Voluntariul. Incontestabil, puternicul fundaș era liderul vestiarului, iar Roland Nagy și Cristian Todea au făcut tot posibilul să-l țină în staff și după ce „a agățat ghetele”, însă colaborarea nu a durat mult. Până la urmă și Nagy avea să fie înlocuit în toamna acelui an, cu Laurențiu Roșu, însă la acea vreme deja „Sore” își începuse treaba ca antrenor în cadrul clubului, la grupa de copii 2006. L-a avut coleg pe Norbi Varga, apoi pe Adi Clop, pentru ca acum să colaboreze cu Ștefan Boroș.

Promovări cu Campioana Provinciei a bifat doar în eșaloanele trei și doi, însă a îmbrăcat tricoul echipei de suflet în Liga 1 la revenirea acasă, de la Sheriff Tiraspol, în sezonul 2002-2003. E unul dintre artizanii celei mai frumoase victorii dintr-un derby al Vestului, acel epic 3-4 de la Timișoara.

„Acum că am sărbătorit 75 de ani de la înființarea clubului UTA, iar acel meci s-a și dat integral pe Facebook, am simțit din nou până în măduva oaselor ceea ce înseamnă să porți acel tricou. Mă simt onorat că am făcut parte din istoria clubului, mulți cred că eu am jucat numai la Arad. Chiar îmi amintesc că evoluam deja de doi ani în Ungaria și venind acasă cu trenul, am fost recunoscut de niște suporteri, care spuneau >. Mă mai bucur că am putut participa la acel meci de excepție, poate cel mai frumos al carierei mele, deși am apucat să evoluez și în meciuri cu miză mai ridicată, chiar și în cupele europene, în Ungaria. Sufletește, însă, aceea a fost partida de care am fost și sunt legat cel mai mult, clipele trăite atunci, pe teren, și alături de suporterii noștri, rămân clar întipărite în minte și în suflet. Păcat că Aradul nu a avut forță să aibă grijă de generațiile bune, satisfacțiile puteau fi mult mai mari, dar acum suntem obligați să privim în față și viitorul pare ceva mai luminos”, spune Botiș pentru Sport Arad.

Sorin Botiș: ”Cel mai important ar fi ca promovarea să se decidă pe teren, iar sărbătoarea alături de suporteri ar fi cu atât mai frumoasă”

Nelipsit de la partidele „Bătrânei Doamne” de acasă, fostul fundaș pariază pe o promovare a actualei echipe. „După atâtea încercări nereușite, în special cele două baraje ratate (n.r. – cu Voluntari și ACS Poli), UTA pare fi pe drumul cel bun. Gyuszi Balint a legat foarte bine, fotbalistic și uman, echipa, iar clubul e implicat și el sută la sută în atacarea acestei promovări. Sigur, cel mai bine ar fi pentru UTA să se dispute toate cele 14 etape rămase, chiar dacă sezonul se va termina undeva în august, dar și în cazul unul pay-off am încredere că lucrurile vor merge bine. Sigur, cele șapte meciuri vor căpăta statut de finale, dar avansul de 11 puncte important, mai ales în condițiile în care echipa e puternică, unită și produce un fotbal frumos. Până la urmă, cel mai important ar fi ca promovarea să se decidă pe teren, iar sărbătoarea alături de suporteri ar fi cu atât mai frumoasă”, mai crede fostul căpitan al echipei UTA.

”Cipri Rus e, în primul rând, un mare suporter al acestei echipe. E trup și suflet pentru UTA și mai ales e decisiv prin golurile sale”

Banderola de căpitan a echipei UTA e acum pe brațul unui alt fost fotbalist arădean, printre puținii din actuala „garnitură” utistă: Ciprian Rus.

„Eu am făcut parte dintr-un proiect construit în jurul fotbaliștilor arădeni, dar, atâta timp cât obiectivul nu a fost atins, poate e bine că se încearcă și altă cale. Pe de altă parte, după părerea mea, cel puțin în sezonul 2015-2016, s-a scos maxim din acel lot de jucători. E meritul lui Roli Nagy, dar și al vestiarului, de asemenea foarte unit în ciuda problemelor de ordin administrativ, ca să le spun așa. Dar, până la urmă, rezultatele sunt singurele care vorbesc despre o echipă. Contează mai puțin dacă se va promova doar cu trei-patru jucători din Arad, până la urmă, orice fotbalist care-și face profesionist treaba la club e un mare câștig. Până la urmă, și eu am jucat atâta timp în Ungaria și am fost apreciat, chiar dacă eram român, arădean. Cât despre Cipri Rus, îl cunosc destul de bine și spun că e în primul rând un mare suporter al acestei echipe. E trup și suflet pentru UTA și mai ales e decisiv prin golurile sale. Sunt calități certe pentru un căpitan, nu mai contează dacă semănăm întru totul în această privință, important e ca, așa cum am spus, echipa să aibă rezultate”, a adăugat „Sore”.

Botiș visează să joace pe noua arenă a Aradului, măcar în competițiile de old-boys

Reconstrucția arenei „Francisc Neuman” a început în vara lui 2014 și, în condiții normale, fostul căpitan al „Bătrânei Doamne” ar mai fi trebuit să intre pe iarba din Calea Aurel Vlaicu.

„Până la urmă, eu unul dintre visele mele mi le-am îndeplinit și anume să joc în nocturnă pe stadionul UTA, la mine acasă. Sigur mi-ar fi plăcut să o fac la un nivel mai bun, nu în Liga 4-a, dar mai îmi rămân competițiile de old-boys atunci când se va inaugura, totuși, arena. Acum, cel mai important important este să promoveze echipa și să beneficieze de sprijinul autorităților locale. Știu că au fost blocați niște bani pe perioada pandemiei, însă ei trebuie să ajungă la club în cele din urmă. Altfel, s-ar putea ca revenirea în Liga 1 să nu fie tocmai cum am visat-o, chiar dacă se va juca pe stadionul nou”, conchide Sorin Botiș, care a împlinit 42 de ani în urmă cu o săptămână.

Campion național cu juniorii de la Romvest în 1996, fostul fundaș a făcut trecere la prima echipă a UTA-ei un an mai târziu alături de majoritatea colegilor de generație: Panin, Todea, Baciu, Cl. Drăgan, Ciubăncan, Găman, Grozav, Zaha, Turcan, Ciba, Mogoșanu sau Butunoi. În 2001 a plecat pentru câteva luni la Sheriff Tiraspol, pentru ca după retrogradarea „Bătrânei Doamne” din 2003 să treacă granița în Ungaria, unde a evoluat pentru Zalaegerszeg, Ferencvaros, Honved și Elore Bekescsaba. Finalul carierei l-a prins la UTA, între anii 2013-2016.

Sursa: Sport Arad