Rică Răducanu: „Nea Angelo are echipă bună acolo unde se duce. De mine n-are nevoie, că are portari”

„Cea mai frumoasă amintire cu nea Angelo a fost că ne-am dus în Mexic, la Cupa Mondială (n.r. – din 1970) . Indiferent ce spun unii, pentru mine nea Angelo a fost ca un tată. Am stat mai mult cu el în cantonament decât am stat cu tata, că oricum tata m-a lăsat la doi ani și a plecat. Iar ca un tată, mai greșește omul, dar eu mă bucur că am jucat atunci în Mexic. Alții au spus că nu ne-au băgat pe mai mulți în teren… poate așa a crezut el atunci. Ce să facem acum, să judecăm? Cine muncește mai și greșește. Dar el acolo unde se duce are echipă bună și tânără. Are și fundași, și înaintași, îl are și pe Dobrin, are și portari, pe Sterică (n.r. – Stere Adamache) și pe Gornea (n.r. – Gheorghe Gornea), așa că pe mine nu are de ce să mă ia acolo că nu are nevoie. Să aștepte el acolo, când o fi timpul o să mergem și noi, să întregim echipa„, a spus Rică Răducanu.

Fostul portar și Nicolae Dobrin au fost pedepsiți pentru comportamentul extrasportiv din timpul Cupei Mondiale din Mexic de selecționerul Angelo Niculescu. Dobrin, cel mai bun fotbalist român din acea perioadă, nu a evoluat niciun minut turneul final din 1970. În schimb, Rică Răducanu a jucat 63 de minute în partida cu Brazilia, când l-a înlocuit pe Stere Adamache, dar nu a fost titular în niciunul dintre cele trei meciuri ale României de la CM 1970.

Răducanu a explicat că el și Dobrin nu erau păziți de Angelo Niculescu în cantonamentele echipei naționale. Fostul portar susține că selecționerul, care fusese atât fotbalist cât și antrenor la Dinamo, echipa Ministerului de Interne, „avea câinii lui”, dar și fotbaliști în lot care îi „șopteau imediat”.

„El m-a luat și la Sportul Studențesc, am lucrat mai mult cu el. Deci nu am avut o supărare unul pe altul. Dumnezeu să-l ierte, de unde n-am trăi și noi 90 și ceva de ani! În cantonamente nu ne păzea el. Îi avea pe alții, că fiind la Dinamo avea câinii lui. Și chiar dacă nu erau, atunci avea el printe noi unii care îi șopteau imediat. Se tot vorbește de băutură în Mexic, dar să o lăsăm mai moale pe asta cu băutura. Dar mare era vrăjeala să te duci până acolo cu Dobrin și să nu vezi și tu o mexicancă… sau o tequila. În toată lumea unde am fost, am fost curios. Nu ai cum, măcar dacă am ajuns acolo de ce să nu îți faci treaba, cum se zice. Că bani nu aveam. De unde bani, atunci dacă aveai 10 dolari erai boier. Păi te controlau ăștia de la Dinamo imediat și îți făceau dosar. Și după aia te duceau la Dinamo. Pe mine nu m-au prins, că m-au luat la Sportul Studențesc„, a menționat Răducanu.

Nicolae Lupescu, și el fost component al primei reprezentative la CM 1970, a declarat, marți, că fotbalul românesc a pierdut un mare antrenor. „Angelo Niculescu a calificat echipa națională în Mexic. Acolo am jucat în grupa aceea foarte grea și nu ne-am făcut de râs. A fost un mare antrenor, este o pierdere pentru fotbalul românesc„, a spus Lupescu.

Prezent la funeralii, fostul președinte al FRF, Mircea Pascu, a afirmat că o dată cu dispariția lui Angelo Niculescu se închide o pagină din istoria fotbalului românesc. „Angelo Niculescu făcea 94 de ani în octombrie, el reprezenta ultima pagină din istoria fotbalului românesc dintr-o perioadă în care în campionatul nostru activau echipe precum Carmen. Până mai ieri, el era ultimul din acea echipă, acum nu mai există nimeni. Eu am lucrat cu Angelo Niculescu în 1990 când am fost ales președinte al federației, iar el era vicepreședinte alături Mihai Ionescu și Motroc. Angelo a fost jucător, internațional, antrenor, selecționer, conducător… e o pagină completă pe care o poate parcurge un profesionist în fotbal„, a adăugat Pascu.

Fostul tehnician Angelo Niculescu, selecționerul României la Cupa Mondială din 1970, care a încetat din viață la vârsta de 93 de ani, a fost înmormântat, marți, cu onoruri militare la Cimitirul Militar Ghencea, în prezența a aproximativ 100 de persoane.

Angelo Niculescu, selecționerul României la Cupa Mondială din 1970, a încetat din viață, sâmbătă, la București.

Născut la 1 octombrie 1921, la Craiova, el a rămas în istoria fotbalului românesc ca antrenorul care a calificat naționala României la Campionatul Mondial din Mexic 1970 și în sferturile de finală ale Campionatului European din Belgia 1972. Pe parcursul perioadei cât a stat pe banca „tricolorilor”, între 1967 și 1973, reprezentativa de fotbal a României a disputat 41 de partide internaționale. Angelo Niculescu este considerat de FIFA drept inventatorul stilului de joc „tiki-taka”, făcut celebru în ultimii ani de FC Barcelona.

Niculescu a absolvit Institutul de Cultură Fizică (ICF) în 1952, iar ulterior a activat ca profesor de educație fizică și sport în cadrul Institutului de Educație Fizică și Sport (IEFS). A fost și președinte al Colegiului Central al Antrenorilor și președinte de onoare al Școlii Naționale de Antrenori. A publicat două cărți pe teme sportive: „Fotbal. Metode și mijloace de antrenament” (1972), coautor Ion. V. Ionescu și „Corabia cu 11 pasageri” (1974). Este membru de onoare al Federației Române de Fotbal și are titlul de „Antrenor emerit”.

Cariera de jucător a lui Angelo Niculescu s-a întins pe durata a 12 ani, interval în care a evoluat pentru Rovine Grivița (1937-1939), FC Craiova (1939-1944), Carmen (1945-1947), Ciocanul (1947-1948) și Dinamo București (1948-1950). Niculescu a evoluat în 93 de meciuri în primul eșalon și a marcat trei goluri.

Angelo Niculescu a început cariera de antrenor la echipa de juniori a clubului Dinamo, în anul 1952. După o perioadă Niculescu a preluat pe partea tehnică echipa de seniori și împreună cu aceștia, în 1955, a câștigat Campionatul Național. Între 1957-1959 a fost antrenor al echipelor Steaua București și Tractorul Brașov. Între 1959 și 1962 a fost antrenor federal la FRF, apoi a revenit la Dinamo, cu care a câștigat Cupa României (1964) și titlul de campioană (1965).

Din 1967 a preluat din nou naționala, pe care a calificat-o la Campionatul Mondial din Mexic 1970, unde a obținut locul 3, într-o grupă foarte grea, după o victorie cu Cehoslovacia (2-1) și două înfrângeri la limită în fața Angliei (0-1) și Braziliei (2-3). A urmat o calificare în sferturile Campionatului European din Belgia 1972, fază a competiției în care România a fost eliminată de Ungaria de abia după trei meciuri, după 1-1 la Budapesta, 2-2 la București și 1-2 la Belgrad, la rejucare.

Începând cu 1973, Angelo Niculescu a antrenat mai multe echipe din primul eșalon al fotbalului românesc: Sportul Studențesc (1973-1977), Politehnica Timișoara (1977-1979), Dinamo București (1979-1980), SC Bacău (1980-1981), Universitatea Cluj-Napoca (1981-1982) și Oțelul Galați (1982-1983).