CoMOŢIa Stelei

28 aug 2014 2995 afişări Blog

Şocul necalificării Stelei în grupele Champions League e ca o lovitură puternică pe care o primeşti în cap tam-nisam şi de nu ştiu unde. Te doare, îţi ţiuie urechile, auzi clopote, îţi răsună în minte doar Moţi, Moţi, Moţi. Un eşec greu şi dureros venit în condiţiile în care Ludogoreţ Razgrad nu ne-a impresionat printr-un joc de mare calitate. O echipă modestă a jucat în compania unei echipe devenite modestă din cauza absenţelor lui Tănase şi Chipciu, dar şi din cauza opacităţii şi a meschinăriei patronului, care a dovedit o totală lipsă de respect pentru fanii roş-albaştrilor, neinvestind mai nimic în transferuri din sumele imense câştigate din bilete.

Corect, Steaua ar fi arătat altfel cu Tănase şi Chipciu pe teren şi ar fi fost mult mai pericoloasă pe contraatac în momentele din repriza a doua în care formaţia bulgară punea presiune şi căuta golul de prelungiri. Dar Steaua ar fi arătat altfel şi cu un vârf clasic, puternic pe banca de rezerve, care să intre în repriza a doua şi să îi ţină „în priză” pe cei doi fundaşi centrali ai lui Ludogoreţ. În aceste condiţii, trupa lui Gâlcă s-a complăcut într-un joc de aşteptare, încercând să apere acel firav 1-0 din tur.

Steaua nu a putut, dar nici nu a avut cu ce. Dacă apărarea a funcţionat chiar şi cu amorţitul Latovlevici ţinut titular în ciuda evoluţiilor catastrofale din acest sezon şi cu mult contestatul Râpă, mijlocaşii centrali au dezamăgit prin lipsa de imaginaţie, de aport ofensiv. Au lipsit pasele în adâncime, verticale, care să pună în valoare viteza lui Popa şi demarcările lui Keşeru, pentru că Breeveld şi Prepeliţă sunt preocupaţi mai mult să distrugă decât să construiască, neavând nici calităţile necesare pentru a ajuta atacul cu pase utile. „Aripile” Stanciu şi Popa s-au frânt aproape la fiecare încercare ofensivă, copleşite de miză şi de propria neputinţă. Sânmărtean a fost singurul jucător al Stelei care ne-a dat speranţe de calificare prin acţiunile sale pe cont propriu şi prin câteva pase luminoase, dar el pare de multe ori un cavaler fără armată care luptă doar pentru a demonstra că putea fi un erou...

Steaua pierde banii din Ligă şi meciurile tari din această competiţie pentru că şefii clubului nu au gestionat corect o astfel de oportunitate, sperând că se poate obţine o calificare şi fără mari transferuri, şi fără să întorci înapoi spre fani măcar o parte din banii investiţi de aceştia. Dacă faci o treabă fără cap, există şi riscul ăsta, să ai emoţii şi să suferi comoţii.
E o certitudine: Becali nu va băga bani în transferuri spectaculoase pentru grupele Europa League, de vreme ce nu a băgat pentru o calificare în grupele Ligii. Steaua trebuie să se reinventeze cu mijloacele pe care le are la dispoziţie şi, posibil, fără alţi doi jucători importanţi. Cred că pe Gâlcă îl doare capul.

Versiune selectata: mobil / standard