Ştucan scrie despre conferinţa care adânceşte şi mai tare misterul virusului suspect. Întrebarea ProSport pentru Laurenţiu Reghecampf

14 apr 2014 4170 afişări Blog
Ştucan scrie despre conferinţa care adânceşte şi mai tare misterul virusului suspect. Întrebarea ProSport pentru Laurenţiu Reghecampf 2 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7910/12463169/1/reghe.png

Trecem rapid peste aprecierile schimbătoare ca vremea de la Londra pe care le face Laurenţiu Reghecampf la adresa jurnaliştilor care îşi permit” să pună la îndoială declaraţiile sau faptele angajaţilor clubului Steaua. Nu nesemnificativele şi inconsecventele sale laude, jigniri, din nou laude şi din nou jigniri sunt tema acestor rânduri. Nu cu mult mai serios este şi faptul că, la conferinţa de presă de astăzi, Reghecampf a distorsionat adevărul legat de un schimb de mesaje între el şi autorul acestui articol. “Ştucan îmi dădea mesaje acum două săptămâni să mă roage să facem interviuri cu jucătorii Stelei”, a spus el, încercând să acrediteze ideea unei răzbunări împotriva sa.

Fără alte comentarii, cu permisiunea subînţeleasă a lui Reghecampf, iată conţinut exact al mesajului invocat, trimis antrenorului Stelei în data de 29 martie 2014, la ora 14:26:

Mesajul nu era o rugăminte, ci o curiozitate jurnalistică generată de modul neprofesionist în care clubul Steaua a tratat relaţia cu mass media şi, implicit cu fanii, în mandatul lui Reghecampf. Răspunsul antrenorului care se mândreşte cu o presupusă rigoare germană nu a venit nici până acum.

Mai important este că, deşi ProSport a scris duminică, 13 aprilie, că aşteaptă cu interes rezultatele “anchetei epidemiologice” anunţate de clubul Steaua pe site-ul oficial, Reghecampf s-a prezentat la conferinţa de presă total nepregătit. Deşi au trecut aproape 72 de ore de la momentul în care presupusul virus a lovit vestiarul Stelei, antrenorul nu ştia exact câţi jucători au fost bolnavi. A vorbit întâi despre “doi-trei”, a enumerat apoi patru nume, iar în final erau cinci jucători, o progresie curioasă pentru un antrenor profesionist, care trebuie să aibă o situaţie medicală exactă pentru a putea alcătui o echipă de start pe care să o trimită în teren la un meci de campionat important.

Ca fapt divers, deşi a vorbit o jumătate de oră despre “neadevărurile” scrise de Geambaşu, Ştucan şi Ioaniţoaia, Reghecampf nu a avut la îndemână decât printurile făcute articolelor “mincinoase”. Într-un club de talia Stelei, antrenorul ar fi trebuit să aibă pe masă, în dreapta sa, dovezi medicale consistente, eventual eliberate de un doctor independent, care să susţină teoria virusului. Într-un moment de umor involuntar, Reghecampf a explicat însă care au fost măsurile luate pentru ca virusul să nu se extindă: “Am dezinfectat sala de mese”.

Duminică, ProSport a descoperit în arhiva ziarelor din România un articol din 2009 în care Reghecampf, pe atunci jucător la Kaiserslautern unde preparator fizic era prietenul său şi colaboratorul său Thomas Neubert, recunoştea că a fost şi el victima unui virus stomacal. Antrenorul Stelei explica atunci cu nonşalanţă că tratamentul medicamentos pentru acel agent patogen consta în medicamente care îl făceau să iasă pozitiv la testul doping. Dezvăluirea i-a făcut pe unii fani ai lui Kaiserslautern să se întrebe pe forumuri dacă românul nu joacă din cauza faptului că se dopează.

“Aţi greşit căutarea pe Google Search. Nu a fost un virus la stomac”, a răspuns, ironic, antrenorul Stelei, vizibil deranjat. Fără comentarii, iată o copie a articolului din ianuarie 2009, preluat de mai toate site-urile de sport din România.

Deşi jurnaliştii ProSport prezenţi la conferinţă l-au întrebat pe Reghecampf ce virus a avut în 2009, pentru a informa corect opinia publică, antrenorul a refuzat să răspundă: “Nu are importanţă.Nu cred că interesează pe nimeni de ce m-am lăsat eu de fotbal. Nu am luat droguri sau doping. Cele două situaţii nu au legătură una cu alta”.

Motivul pentru care un jucător se retrage, mai ales dacă de vină este medicamentaţia, reprezintă un subiect semnificativ pentru media de sport. Dacă în discuţie apare din nou numele lui Neubert, un angajat controversat al Stelei, bănuit de dopaj chiar de oficialii altor cluburi din Liga 1, întrebările legate de episodul petrecut la Kaiserslautern capătă o şi mai mare greutate, iar refuzul lui Reghecampf de a răspunde nu face nimic pentru a lămuri misterul.

Emeric Ienei, Dumitru Dumitriu, Mihai Stoichiţă, Anghel Iordănescu, Cosmin Olăroiu, Victor Piţurcă, Walter Zenga, Gică Hagi, Marius Lăcătuş, Dorinel Munteanu, Cristiano Bergodi, Ilie Dumitrescu,  Sorin Cârţu şi Ilie Stan au stat pe banca Stelei după 1990. Unii nu au avut performanţele lui Reghecampf, alţii au câştigat mai multe trofee, iar câţiva au întreţinut o relaţie dezastruoasă cu mass media, însă în mandatul niciunuia nu au apărut atât de multe discuţii şi articole legate de meciuri trucate şi de dopaj ca în ultimele 22 de luni. Întrebarea pe care ar trebui să şi-o pună Reghecampf este “De ce am imaginea asta?”. ProSport aşteaptă un răspuns, altul mai serios decât “invidia”, la următoarea conferinţă de presă.  

P.S. - Astăzi, Răzvan Burleanu a anunţat că primul jucător "care ajută federaţia în demascarea meciurilor trucate" şi pe care noua conducere a FRF îl va ajuta va fi Marius Postolache, fostul mijlocaş de la Voinţa Sibiu care nu-şi mai găseşte echipă după ce a declarat că a ieşit de pe teren în timpul unei partide aranjate. Este recunoaşterea oficială că Postolache a avut dreptate şi că în România se fac blaturi.  Cazul Postolache a apărut în urma lunilor de documentare petrecute de reporterii ProSport Costin Negraru şi Costin Ştucan în ancheta ProSport despre mafia pariurilor din România. Unul dintre personajele cel mai des indicate de martori în această anchetă este Laurenţiu Reghecampf, pe atunci antrenor la Chiajna, o posibilă explicaţie pentru atitudinea agresivă pe care o are acum faţă de autorul acestor rânduri.

Versiune selectata: mobil / standard