Micuţa Picasso

Trăsăturile părinţilor se regăsesc de multe ori bine conturate şi în atitudinea copiilor. Alexandra Dulgheru a moştenit de la tatăl său, Dumitru, calmul, echilibrul şi psihicul de fier caracteristic aviatorilor, în timp ce mama sa, Doina, i-a transmis spiritul creativ şi iubirea pentru artele frumoase.

Chimia dintre Alex şi pictură s-a născut în urmă cu vreo şase ani, când puştoaica de la Jean Monnet scrijelea  planşa de desen cu celebrele carioci sau cu binecunoscutele acuarele. La început, actualul nr.83 WTA era îndrumată de mama sa, absolventă a Liceului Nicolae Tonitza. „Eu îi mai explicam, ea a furat de la mine şi treptat a trecut spre picturile în ulei sau spre cele pe pânză sau papirus. Iar acum i-a devenit un hobby”, şterge praful de pe amintiri doamna Doina. Inedita pasiune s-a dezvoltat în timp, iar jucătoarea antrenată de Daniel Dobre obişnuieşte îîn prezent să-şi finalizeze schiţele concepute în timpul turneelor, acasă în faţa şevaletului preferat. Aşa s-au născut tablourile abstracte, icoanele sau diferitele peisaje în culori vii. Un pictor prefereat? Unul dintre iluştrii reprezentanţi ai artei noi, ai artei abstracte. „Când am timp, pictura mă relaxează şi mă binedispune. Îmi place tare mult Pablo Picasso, pentru că orice tablou abstract are o aură misterioasă şi poate fi plin de sensuri. Dar să ştiţi că-l apreciez şi pe Van Gogh”, mărturiseşte noua pată de culoare a tenisului feminin românesc. Cea care nu numai că încifrează imaginile din creaţiile ei, dar are parcă şi toată puterea pentru a crea pe teren o geometrie pe care adversarele să nu o desluşească.  
 
"Mai plâng şi eu de nervi după  înfrângeri, dar rar şi nu în hohote" - Alexandra Dulgheru nr.83 WTA