"Este o ciudăţenie a naturii, apare o dată la 50 de ani". SERIAL 8 cu 8 | Ei sunt protagoniştii de la Turneul Campionilor. Episodul 7: Roger Federer. "Deseori se auzea câte un răcnet grozav din vestiare. Ştiam cu toţii că era Roger". Mâna întinsă de Federaţie, cum a ajuns să spele toalete şi dieta secretă

12 nov 2017 7843 afişări Tenis
"Este o ciudăţenie a naturii, apare o dată la 50 de ani". SERIAL 8 cu 8 | Ei sunt protagoniştii de la Turneul Campionilor. Episodul 7: Roger Federer. "Deseori se auzea câte un răcnet grozav din vestiare. Ştiam cu toţii că era Roger". Mâna întinsă de Federaţie, cum a ajuns să spele toalete şi dieta secretă
GALERIE (16 de imagini) VEZI GALERIA

"Este o ciudăţenie a naturii, care apare o dată la 50 de ani", a spus Pete Sampras despre omul care i-a nimicit recordurile, rând pe rând. Roger Federer este o ciudăţenie a naturii, ajuns din urmă abia dincolo de 35 de ani de adevărul accidentărilor, durerii şi al operaţiei. Este o ciudăţenie a naturii şi pentru că tenisul lui este poezie, liric, uşor şi mereu valsat, plutitor. De neimitat. Natural - opus tenisului sacadat, ritmat şi pe alocuri fragmentat al lui Nadal. Tenisul lui Federer este mereu fluid, luminos şi sclipitor, diferit de tenisul plin de efort, încrâncenare dusă până la ură şi dincolo de graniţa ambiţiei. Nadal l-a antagonizat cu un joc al contrastelor. Tenisul lui Rafa este ca o proză modernă care schimbă des ritmul prin simpla dimensionare a frazelor, de la raliuri cu iz de basm în care Făt Frumos luptă cu Zmeul Zmeilor "zi de vară până-n seară" până la un-doi-urile serviciu-în-exterior urmat de forehand brutal, care zdrobeşte ca un buzdugan adversarul, trimiţându-l în plin fuleu spre mantinela opusă. Deşi tenisul unuia a fost pus în valoare de al celuilalt, Federer a plutit parcă de la titlu la titlu, chiar şi atunci când între victoriile de la Grand Slam-uri, după 2012, s-au adunat lunile cu duzina, în timp ce traiectoria lui Nadal a trecut mereu de la culme la abis, desenând un grafic cu multe linii frânte.

Roger Federer şi-a completat CV-ul în 2017.

Jucătorul care tocmai părăsise în noiembrie 2016 Top 10-le, pentru prima dată după 14 ani, a pornit sezonul de pe poziţia a 16-a. A câştigat 32 din primele 34 de meciuri jucate în primele şapte luni şi a transformat în realitate visul titlului de Mare Şlem cu numărul 18 - la Australian Open. Astfel, şi-a completat CV-ul cu o revenire de senzaţie după operaţia la genunchi şi pauza de şapte luni de la final de 2016 - o situaţie cu care nu mai fusese nevoit să se confrunte în carieră - dar şi cu un prim succes în faţa celui mai mare rival, Rafael Nadal, într-un turneu de Mare Şlem departe de suprafaţa sa favorită şi de templul numit Wimbledon. Nadal îl învinsese de trei ori pe Federer la Australian Open, o dată la Wimbledon, plus "acasă" la Roland Garros - la fiecare meci direct, în timp de "Expresul de Basel" nu bifase decât victorii în primele două meciuri directe pe iarba de la Wimbledon. 2017 a schimbat şi asta, în anul în care Federer a împlinit 36 de ani.


Roger Federer a câştigat pentru a opta oară în carieră titlul la Basel. Foto: Cezara Paraschiv

"Roger a avut un an magic, fiind capabil să joace la nivelul acesta, la vârsta aceasta. Încă joacă la un nivel incredibil. Roger a devenit mai bun. A pompat agresivitate în jocul lui, urcă la fileu şi tot adaugă elemente noi tenisului său. Este incredibil şi faptul că, la vârsta asta, continuă să fie la acest nivel fizic şi mental, dar şi ca dorinţă de a continua. Încă este atât de fericit să depună efortul necesar şi să investească toate aceste ore. A fost extrem de inteligent în ceea ce priveşte alcătuirea programului, nu a jucat prea mult. A reuşit să rămână proaspăt. Încă iubeşte jocul. Dacă va continua să o facă, mai poate juca liniştit un an sau doi - dacă doreşte. Dacă nu, este dreptul lui să facă orice va vrea",
Pete Sampras, despre Roger Federer în 2017, pentru site-ul turneului de la Wimbledon


Federer a dat o nouă dimensiune agresivităţii sale, şi pe serviciu, şi la retur. Foto: Cezara Paraschiv

Elveţianul a închis discuţia "celui mai bun jucător de tenis al tuturor timpurilor", ajungând la o lungime de cota 20 titluri de Mare Şlem. Are acum opt titluri la Wimbledon - cu două mai puţin decât recordul absolut la un Grand Slam, stabilit de Nadal cu "La Decima" de la Roland Garros. Federer va juca pentru a 15-a oară la Turneul Campionilor, după un sezon în care a pierdut doar patru meciuri, asta şi pentru că a decis să sară complet peste sezonul de zgură şi s-a concentrat pe suprafeţele iuţi: are 7 titluri şi o finală disputată pe 2017 şi ia startul la ATP Finals cu o serie de invincibilitate de zece partide.

  • ProSport vă propune, exact ca şi la Turneul Campioanelor, un serial '8 cu 8' de PROrtrete al celor opt protagonişti de la ATP Finals. Am pornit în ordine inversă, de la cel mai surprinzător şi cel mai recent nume adăugat pe lista calificaţilor, Jack Sock, i-am descoperit pe David Goffin, Grigor Dimitrov, Marin Cilic, Dominic Thiem şi pe Sascha Zverev, iar acum, în prima zi de competiţie la ATP Finals, ajungem în sfârşit în top, la "greii" care se anunţă favoriţi. Episodul 7 îi este dedicat lui Roger Federer, iar luni încheiem seria cu Rafael Nadal, dimineaţă, în loc de prefaţă la meciul ibericului cu David Goffin.

1. În căutarea catharsis-ului: scopul este să atingi 'jocul perfect'

"Ar trebui să fii capabil să joci un joc perfect. Asta este filosofia lui, asta l-a motivat... Nu a considerat niciodată că adversarii săi sunt rivali care vor să îi ia lui untul de pe bucata de pâine, ci mai degrabă companioni pe o cale comună", este modul în care René Stauffer, jurnalist elveţian care a scris biografia lui Federer, rezumă mentalitatea "Maestrului".

Iar Roger Federer vorbeşte adesea în termeni filosofici despre tenis: "Am spus întotdeauna că toate criticile pot fi folosite drept combustibil". Din cartea sa, "În căutarea perfecţiunii", aflăm despre un moment care l-a diferenţiat clar pe Roger încă de la vârste fragede.

"Trebuia să ne trecem obiectivele pe o foaie de hârtie. Toţi au scris 'Vreau să ajung printre primii 100 de tenismeni ai lumii', doar Roger a scris  'vreau să ajung în Top 10 şi, după aceea, să ajung numărul unu mondial'. De atunci, ne-am uitat cu alţi ochi la el", a povestit Yves Allegro, un jucător cu trei ani mai mare decât Roger.

2. Vegetarian până la vârsta de 16 ani

Roger Federer iubeşte, ca mai toţi jucătorii de tenis, ciocolata. În prezent, meniul său este pe cât de variat îi permite viaţa de sportiv. Însă, până la 16 ani, elveţianul a fost vegetarian, nu din raţiuni de sănătate sau de dietă, ci pentru că nu era tentat de alt tip de alimente. "Am fost vegetarian până la vârsta de 16 ani. La turneele de juniori nu se servea cea mai bună carne, aşa că am renunţat să pun aşa ceva în farfuria mea", a povestit Federer. Chemat în echipa de Cupa Davis a Elveţiei pentru prima dată, la un meci împotriva Cehiei din 1998, pentru a fi sparring partenerul lui Marc Rosset, Roger a avut parte de un "botez" interesant într-un restaurant specializat în fripturi şi grill.

Încercând să comande o porţie de orez şi o salată, Federer a fost luat la rost de jucătorul numărul unu al Elveţiei la vremea respectivă. "Eşti nebun? Nu, nu, nu!  Nu poţi mânca verzăciuni aici! Vei încerca toate fripturile astăzi - mi-a spus. Aşa că l-a chemat pe chelner şi cred că am încercat vreo opt feluri de cărnuri. Bucăţi mici de tot şi mă tot întreba - ei, care îţi place? Mi-au plăcut cel puţin jumătate dintre ele. Aşa am ajuns să mănânc din nou carne şi apoi - orice - iar este cu adevărat util atunci când eşti invitat undeva", a concluzionat Federer.

Soţia sa, Mirka, l-a învăţat pe Roger Federer să mânânce şi peşte - însă mai ales cu sos din abundenţă, pentru a scăpa de mirosul caracteristic. Una peste alta, acest stil de viaţă vegetarian pare să fi avut un impact pozitiv asupra lui Federer, alături de genele africane. Mama sa, Lynette, vine din Africa de Sud, iar Roger Federer are dublă cetăţenie - elveţiană şi sud-africană.

3. "Nu am fost întotdeauna zen"

Roger Federer, jucătorul care a câştigat 19 titluri de Mare Şlem, este sinonim cu eleganţa şi calmul pe terenul de tenis. Federer nu a fost însă întotdeauna aşa. Şi chiar şi la 36 de ani, elveţianul mai izbucneşte în râs când vreun jurnalist îi face o introducere amplă despre calmul său fantastic de pe teren şi apoi îl roagă să ia la bani mărunţi atitudinea jucătorilor din noua generaţie. Este exact ce s-a întâmplat la Basel, atunci când Roger Federer a pufnit în râs şi a scăpat printre dinţi - "nu am fost întotdeauna zen".

Şi, cu ajutorul uneia dintre biografiile lui Federer, aflăm detalii extrem de interesante despre perioada de rebeliune a elveţianului, care aduce puţin cu ceea ce trăia Andre Agassi la Academia lui Bollettieri.

Ne întoarcem în timp, în 1997, în cel mai mare oraş bilingv franco-german din Elveţia. "Roger Federer rămăsese un tip temperamental, jucăuş şi simpatic, uneori de nestăpânit. Deseori se auzea câte un răcnet grozav venind din vestiare sau din camera jucătorilor. Ştiam cu toţii că era Roger. Avea nevoie de asta pentru a se descărca. Era, într-adevăr, cam zgomotos, dar simpatic. Roger devenea însă dezagreabil când nu-i mergea cum dorea pe terenul de tenis. Ieşirile sale verbale erau deja celebre, iar racheta de tenis îi zbura adesea din mână. Federer însuşi a vorbit despre una dintre cele mai penibile întâmplări din perioada petrecută la Biel - 'Aveau o cortină nouă la centrul de tenis. Ei ne-au zis că cine o strică va trebui să spele toaletele timp de o săptămână. Eu m-am uitat la ea şi mi-am zis că e prea groasă, nimeni nu o poate rupe. Zece minute mai târziu, m-am întors şi mi-am zburat racheta în cortină. Racheta a trecut prin aceasta ca prin brânză'. Ceilalţi s-au oprit imediat din joc", este relatarea din cartea "În căutarea perfecţiunii".

În consecinţă, anticipând că va fi dat afară de pe teren oricum, Federer şi-a strâns rapid lucrurile, a întors spatele şi a plecat. Apoi însă, a trebuit timp de o săptămână să îşi ciopârţească programul de somn şi să îl ajute pe omul de serviciu să spele toaletele şi să pregătească terenurile de tenis.

4. Decizia Federaţiei şi decizia tatălui

În 1997, Federaţia Elveţiană de Tenis lua decizia de a inaugura Casa Tenisului, la Biel-Bienne, unde urmau să îşi dea mâna programul Tennis / Etudes, administraţia Federaţiei, un restaurant modern şi o sală de recreere. Tot atunci, numărul antrenorilor federali a fost crescut. S-a creat astfel loc special pentru Peter Carter, primul antrenor al lui Roger Federer, tocmai pentru a ajuta dezvoltarea lui Roger, prin antrenamente individuale.

Din biografia "În căutarea perfecţiunii", aflăm şi că "în vara lui 1997, când împlinise 16 ani, Roger Federer a încheiat cei nouă ani obligatorii  de şcoală, hotărând să devină jucător profesionist. Din acest moment, el s-a concentrat exclusiv asupra acestui sport. 'Oamenii ne tot spuneau ce talentat este Roger. Noi voiam rezultate clare. I-am explicat lui Roger foarte clar că nu îl putem susţine financiar timp de zece ani, ca să ajungă doar pe locul 400', povesteşte Lynette Federer". La 16 ani, Roger s-a mutat pentru a sta în gazdă, alături de Yves Allegro (19 ani), cu scopul de a diminua costurile. "Am citit undeva că obişnuia să bea alcool, dar asta se întâmpla extrem de rar. E adevărat că uneori se juca la calculator până la două noaptea - dar nu mergea niciodată în cluburi sau pe la vreo petrecere", povesteşte Allegro.

În acelaşi an 1997, "familia Federer s-a văzut confruntată cu o altă decizie importantă: compania Ciba i-a oferit lui Robert o funcţie de conducere  la sucursala din Australia. Iniţial, ideea de a imigra la celălalt capăt al pământului a fost primită  cu mare entuziasm. Pe măsură ce consecinţele deveneau tot mai evidente, familia a devenit sceptică - nu erau siguri dacă Roger avea să beneficieze în Australia de aceleaşi şanse ca în Elveţia". Astfel, până la urmă, familia Federer a rămas în Elveţia.


Cum ar fi arătat cariera lui Federer dacă s-ar fi ciocnit mult mai des de Lleyton Hewitt, omul care a avut un start de carieră mult mai apăsat în ATP decât Roger şi pe care elveţianul s-a chinuit sezoane bune să îl depăşească? Doar imaginaţia ne poate oferi un răspuns. Foto: Cezara Paraschiv

5. Atingerea lui Paganini

Pierre Paganini l-a întâlnit pe Roger Federer pe terenul de tenis, pe vremea când elveţianul avea 19 ani. În 2000, cei doi aveau să stabilească o colaborare cu normă întreagă. Paganini îi propunea un plan de îmbunătăţire a capacităţii fizice, de trei ani, care l-a făcut pe Federer capabil să atingă viteza de 20 km/h în alergare: adică să îl ducă la egalitate pe primii 30 de metri cu un sprinter de nivel mediu. "Avea lipsuri mari la capitolul pregătire fizică. Mai ales la picioare şi la forţă mai avea enorm de lucrat. Problema lui era tocmai talentul său formidabil, care îi permisese să treacă peste deficitele din zona condiţiei fizice", afirmă Paganini.


Rutina dinaintea fiecărei trageri la sorţi este diferită pentru Roger Federer. Foto: Cezara Paraschiv

"Un tenismen nu este un sprinter, nu este un maratonist, nici un aruncător de greutate, dar în acelaşi timp are nevoie de câte ceva din calităţile fiecărui tip de atlet" - este convingerea lui Pierre Paganini. Pentru Federer, el a creat un set special de exerciţii inspirate din tenis şi modelate special pe nevoile unui jucător de top. Le-a numit "integrated fitness training", aşa cum apare scris în cartea lui Rene Stauffer, "Povestea lui Roger Federer: în căutarea perfecţiunii". În total, sunt aproape 100 de exerciţii diverse, pentru că elveţianul, potrivit mărturiei antrenorului de parte fizică, urăşte monotonia, are nevoie să înţeleagă de ce face fiecare exerciţiu şi trebuie să aibă un antrenament amuzant, captivant.

CV pe scurt

Data naşterii: 8 august 1981 (36 ani)
Locul naşterii: Basel, Elveţia
Înălţime: 1,85 m 
Cea mai bună clasare: 1 ATP (2 februarie 2004  / ultima dată a fost lider mondial pe 4 noiembrie 2012)
Titluri de Mare Şlem: 19 (5 la Australian Open, 1 la Roland Garros, 8 la Wimbledon, 5 la US Open)
8 recorduri incredibile în carieră

  • timp de 17 ani nu a ratat niciun turneu de Mare Şlem: a disputat 65 de ediţii consecutive între 1999 (an în care încă juca în calificări) şi ediţia 2016 a Roland Garros-ului.
  • 1378 de meciuri ATP cu ZERO abandonuri în timpul partidei. Este o performanţă cu care niciun alt jucător din ATP nu se poate lăuda. Totuşi, trebuie întărit faptul că Federer nu a abandonat niciodată în timpul unui meci în derulare. Elveţianul preferă să declare forfait înainte de meci dacă fizicul i-o cere - aşa cum s-a întâmplat chiar înainte de finala ediţiei 2014 a Turneului Campionilor, când Federer i-a pus pur şi simplu trofeul în braţe lui Djokovic, fără a lovi vreo minge.
  • este jucătorul care a reuşit cele mai multe break-uri în circuitul ATP de la introducerea statisticilor detaliate (1991): Federer a câştigat 4.450 de game-uri pe retur, dominând un Top 5 completat, în ordine, de Nadal, Ferrer, Djokovic şi Agassi. Dintre jucătorii activi însă, Nadal are cel mai bun procentaj la mingi de break convertite - 45%, ibericul fiind depăşit doar de Guillermo Coria (46%).
  • 302 săptămâni petrecute pe prima poziţie ATP - un record absolut - de-a lungul a trei "mandate", dintre care 237 săptămâni consecutive.
  • 36 de prezenţe consecutive în sferturile de finală în turneele de Mare Şlem - record absolut şi o dovadă fantastică a constanţei elveţianului (de la Wimbledon 2004 până la French Open 2013).
  • 23 semifinale consecutive în turneele de Mare Şlem (Wimbledon 2004 - Australian Open 2010).
  • este singurul jucător de tenis care a câştigat câte cinci titluri consecutive la două turnee de Mare Şlem: a legat câte 40 de victorii şi la Wimbledon, şi la US Open, iar într-un articol postat pe site-ul turneului de la Flushing Meadows, intitulat “Top Five Factors: The Unbelievable, Unbreakable Records”, acest record este trecut la numărul unu, deasupra fabuloasei prestaţii din 1987 a Martinei Navratilova, care a câştigat toate cele trei titluri posibile - simplu, dublu feminin şi dublu mixt.
  • 105 puncte jucate, fără să comită vreo greşeală neforţată. Roger Federer a reuşit această adevărată performanţă la ediţia 2007 a US Open-ului, împotriva lui John Isner.

Raport victorii / înfrângeri pe 2017: 49 - 4
Titluri în 2017:7 (2 de Mare Şlem - Australian Open şi Wimbledon, 3 Masters 1000 - Indian Wells, Miami, Shanghai, 1 ATP 500 -Halle, 1 ATP 250 - Basel)
Palmares versus Top 8 în 2017:  8 victorii, 1 înfrângere. Federer are un palmares fantastic pe 2017 împotriva jucătorilor de top 8, iar mai mult, de fiecare dată când 'Fed' a învins un sportiv dintre primii opt, a luat acasă şi trofeul. Federer a câştigat patru dintre cele şapte titluri ale sezonului în finale contra unor jucători din Top 8. Mai exact, elveţianul a început anul cu două victorii în faţa jucătorilor din Top 8 la Australian Open - la Nishikori (5 ATP) şi Stan Wawrinka (4 ATP), apoi şi-a trecut alte două astfel de victorii în cont la Indian Wells - la Nadal (6 ATP) şi Stan Wawrinka (3 ATP). La Miami, l-a învins din nou pe Nadal (7 ATP), în finală. Elveţianul a obţinut alte două victorii versus Top 8 ATP la Wimbledon - cu Raonic (7 ATP) şi Cilic (6 ATP) - în finală. Sascha Zverev (8 ATP) este singurul jucător din Top 8 care l-a învins pe Federer în 2017, în finala de la Rogers Cup. La Masters-ul de la Shanghai, Federer l-a învins pentru a patra oară în patru meciuri pe 2017 pe Rafael Nadal.
Cel mai bun rezultat la Turneul Campionilor: a 15-a prezenţă, este deţinătorul recordului pentru cele mai multe titluri la ATP Finals - 6 trofee (2003, 2004, 2006, 2007, 2010, 2011)


Foto: Cezara Paraschiv

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.