Un fost stelist joacă de un an în Luxemburg!** E singurul profesionist și vrea să rămână acolo
Luxemburg are oficial aproape 500.000 de locuitori. În fiecare zi, populația Marelui Ducat crește însă cu 60 la sută. 300.000 de francezi sau germani vin să muncească în cel mai liniștit și mai sigur stat din Europa.
În Luxemburg trăiește și o comunitate românească, câteva mii de persoane. Între aceștia și un grup de sportivi, cei mai reprezentativi fiind handbaliștii. La federația luxemburgheză de handbal, antrenor federal pe partea masculină este românul Adrian Ștot. La clubul Basharage joacă Maria Delia Ban, iar la Dudelange sunt Marian Ene, portarul Iuliana Cioculeasa și antrenoarea Rodica Covaliuc. La Schifflange, Irina Neagu pregătește cam toate echipele feminine, inclusiv cea de senioare. Cel mai cunoscut dintre români este însă Răzvan Cenușă (foto), fostul portar al Stelei și al naționalei, câștigător al Challenge Cup cu UCM Reșița, legitimat acum la Red Boys Differdange.
Caz rarisim: singurul profesionist
Ce îi face pe toți să caute la final de carieră un loc sub soarele Luxemburgului? Răzvan Cenușă încearcă o explicație. „Îți oferă o siguranță socială cum nu găsești nicăieri. Salariile sunt bune, protecția socială ridicată, e genul de loc unde vrei să te stabilești. Un fel de Rai, mai ales că aproape toate orășelele de aici au nume care se termină în «ange». Adică înger”. Răzvan are 33 de ani, iar de anul trecut e în Luxemburg. A uitat de perioada când avea emoții în ziua de salariu, acum zâmbește permanent. Răzvan este doar handbalist, caz rarisim la Red Boys. „Aproape toți lucrează. Handbalul e plăcere și un mijloc să-ți completezi veniturile. Am trei colegi germani care fac în fiecare zi naveta pentru antrenamente, după orele de program”, detaliază jucătorul, care a învățat germană, franceză și un pic de luxemburgheză.
La stat, salarii mai mari ca la privat
Licențiat și masterand în mediu, Cenușă se gândește să-și ia un serviciu, mai ales că soția sa va naște la finele lunii septembrie. Copilul va primi cetățenia părinților, dar la 18 ani poate opta pentru cea a Luxemburgului. „Aici, cea mai mare bătaie este pe posturile de la stat. Cred că este singurul loc în lume unde salariile de la stat sunt mai mari decât cele de la privat. Nu mai zic de alte avantaje. Veniturile sunt undeva între 3.500 și 4.000 de euro. Vreau să mă stabilesc aici”.
Cenușă ne servește drept ghid prin oraș și pleacă înainte de ora 18:00. La 19:00 are antrenament și chiar dacă joacă în Luxemburg, punctualitatea este sfântă. Singurul român cu care mai ține legătura este Claudiu Streja, fost handbalist la Brașov, Constanța și prin Israel. A renunțat la sport și acum lucrează la o firmă de transport.
Ca țările arabe pentru fotbaliști
În Luxemburg, și voleiul românesc este reprezentat bine. În stafful federal se regăsește Bogdan Bircă, fost o perioadă antrenor secund la națională. De la un alt voleibalist, Adi Groza, care deține o firmă de impresariat în zonă, aflăm și secretul Luxemburgului. „Este un miraj pentru sportivii aflați la final de carieră. Cam ceea ce este zona Golfului sau campionatul din SUA pentru fotbaliști”.