Mare dezamăgire pentru protagonistul din The Wrestler

A apărut într-un costum alb, pășind cu un mers lejer pe covorul roșu, dar în spatele aspectului său de tip care se comportă natural și care are maniere alese se ascundea un bărbat care de-abia era în stare să-și camufleze emoțiile. Ajuns la 56 de ani, Mickey Rourke, actor de cinema și fost boxer în tinerețe, revenise, după o lungă absență, pe platourile de filmare. Cel care a devenit celebru în pelicula "Nouă săptămâni și jumătate" se bătea pentru un Oscar care ar fi trebuit să răsplătească excelenta sa prestație din "The Wrestler" ("Luptătorul"). Deși cotat printre favoriți, a rămas cu buza umflată.

Un dandy cu priză la sexul slab

Trebuie spus că tocmai "Nine 1/2 Weeks" a fost momentul lansării sale ca sex-simbol al anilor ’80, dar tot acesta a fost și începutul prăbușirii sale de pe soclu. Iar motivele se știu: alcoolul și drogurile l-au îndepărtat de gloria de la Hollywood. Perioada sa de rătăcire a inclus și revenirea la prima dragoste, boxul, dar tot nu a fost suficient, calea către pierzanie fiind și părând de neevitat. Ajuns la 40 de ani, el a încercat, între 1991 și 1994 să lupte în ring ca luptător profesionist. Nu o făcea deloc rău, dar nu putea rezista fizic mai mult de trei sau patru reprize. Poreclit "El Marielito", Rourke a concurat la categoria semigrea și nu se rușinează deloc de acea perioadă a vieții sale. "A trebuit să mă întorc la box pentru că nu mai aveam niciun fel de respect față de mine însumi. Pur și simplu, ca actor devenisem deplorabil, iar ca om eram o ruină. Boxul nu m-a salvat, dar am înțeles un lucru care m-a cutremurat. Cei care veneau să mă vadă doreau să mă vadă învins, eventual prin ko." Acesta a fost momentul în care a dispărut de-a binelea în spatele scenei.

Randy, loser ca și el

Rolul pe care-l face în "Luptătorul" este memorabil, viața personajului pe care-l intepretează, Randy, fiind o copie fidelă a ultimilor săi ani de viață. "Atunci când am citit prima oară scenariul, am urât pe acest personaj, deoarece era un tip care pierdea mereu și care fugea mereu de responsabilități. Exact așa am fost și eu înainte să ajung la dezalcoolizare", au fost cuvintele sale consemnate de Daily Star. Trebuie inserată aici observația că pentru noi, românii, wrestling-ul nu este decât un circ penibil, deoarece lupta este simulată, dar trebuie să luăm în calcul cât de greu este să ajungi să simulezi atât de bine și cât de dificil este să satisfaci publicul american, care vrea entertainement și, mai mereu, fețe noi în ring.

Obsesia luptei

Mickey Rourke a dorit să fie sportiv înainte de a deveni actor la Hollywood. De fapt, pe el îl cheamă Philip Andre Rourke, prenumele de Michel l-a adăugat ulterior datorită admirației sale pentru Mickey Mantle, un celebru jucător de baseball. Dar, nu baseball-ul, nici wrestling-ul, ci boxul a fost pasiunea vieții sale, el antrenându-se în prima perioadă când a practicat pugilatul cu Angelo Dundee, cel care l-a pregătit și pe celebrul Muhammad Ali. După zeci de partide la amatori, a trecut la profesionism, dar avea deja o vârstă. A boxat de opt ori în această calitate, a câștigat șase partide și a încheiat două la egalitate. "Arătam ca Frankenstein, aveam pierderi de memorie și am picat un examen complet neurologic. Așa că m-am decis să renunț la box și să-mi încerc șansa în cinematograf", mărturisea el în anii ’80.

Învins de un mare amic

În momentul în care s-a anunțat învingătorul pentru cea mai bună interpretare masculină, Rourke a fost văzut cu fața îngropată în mâini. Pierduse Oscarul, dar câștigase o luptă mai importantă, cea a reabilitării. Iar cel care l-a învins, celebrul Sean Penn, este chiar cel care a insistat și s-a ținut de capul lui, rugându-l să renunțe la droguri și să revină pe scenă. "Nu mai aud cum trebuie, am început să uit, nici nu mai sunt cine știe ce mare frumusețe de bărbat, dar, la naiba, sunt aici și am de gând să mă lupt în continuare", sunt ultimele cuvinte ale lui Randy, luptătorul magistral interpretat de Rourke. Sau poate că sunt chiar cuvintele lui Mickey, cine poate ști? Oricum, să salutăm revenirea unui mare actor care, la fel ca regretatul Paul Newman, a iubit și iubește atât de mult sportul.

articol de Octavian METONI