INTERVIU EVENIMENT Anastasia Pidpalova: "Lumea nu are ce mânca, de asta a ieşit pe străzi în Ucraina. Preşedintele ţării să plece"

22 feb 2014 5068 afişări Alte sporturi
INTERVIU EVENIMENT Anastasia Pidpalova: "Lumea nu are ce mânca, de asta a ieşit pe străzi în Ucraina. Preşedintele ţării să plece" 6 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7964/12129387/2/pidpalova.jpg
  • ProSport a stat de vorbă cu căpitanul naţionalei feminine de handbal a Ucrainei, Anastasia Pidpalova, jucătoare în Franţa, la Brest
  • "Nasti" (32 de ani, 1,90 m) a evoluat trei sezoane la Oltchim Râmnicu Vâlcea, în perioada 2008-2011
  • Interul stânga explică ce i-a determinat pe ucraineni să iasă în stradă, dezvăluie care e salariul minim pe economie în ţara sa şi susţine că unica soluţie pentru încetarea luptelor o constituie plecarea preşedintelului Ianukovici
  • Protestatarii ucraineni au anunţat în această dimineaţă că au preluat controlul asupra sediului administraţiei prezidenţiale de la Kiev. Poliţia susţine că este "alături de popor" şi vrea "schimbări rapide"
  • Preşedintele Viktor Ianukovici a părăsit Kievul, conform unuia dintre reprezentanţii opoziţiei, Vitali Kliciko.
  • Agenţia Intefax Ukraine a citat "o sursă informată", potrivit căreia preşedintele Ianukovici a sosit la Harkov în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă. El urma să participe la o reuniune a deputaţilor din Crimeea şi Sevastopol, însă sursa a declarat pentru agenţia ucraineană că "situaţia se schimbă în mod dramatic"
Impresionată până la lacrimi de situaţia de la Kiev, Anastasia Pidpalova îşi face timp să deschidă laptopul între două antrenamente cu echipa sa, Brest. E conectată la starea din Ucraina şi prin intermediul prietenilor aflaţi în miezul evenimentelor şi recunoaşte că diferitele unghiuri de abordare din care e tratat războiul nu fac altceva decât să împrăştie confuzie. O supradoză de linişte îi conferă faptul că fetiţa sa, Alessia, se află în oraşul natal, Kherson, situat la sute de kilometri de baia de sânge din Kiev, dar crimele petrecute în Piaţa Independenţei - cifrele oficiale indică 77 de morţi, însă în Kiev se vorbeşte de peste 100 de victime - o revoltă neîncetat. În tot acest context, fostul inter de la Oltchim Râmnicu Vâlcea are puterea să arate cu degetul spre regimul din Kiev şi mărturiseşte că sărăcia i-a făcut pe protestatari să ia atitudine. Pidpalova are cuvântul.
Alături de fata sa şi de mamă
 
Anastasia, cum e la Brest, echipă din liga a treia franceză?
Franţa m-a surprins, iar handbalul şi în liga a  treia se joacă la un nivel foarte ridicat. Avem sponsori, am colege din Serbia, Algeria, Rusia şi şansele de promovare în eşalonul secund sunt imense. Oraşul are cam 80.000 de locuitori, e foarte frumos, aproape  de Oceanul Atlantic, iar condiţiile pentru handbal sunt optime, la fiecare meci e sărbătoare. Am apartamentul meu, am maşină de la club, totul este bine.
 
Ai declarat mereu că ţi-ai adunat amintiri de povestit nepoţilor la Vâlcea…
Şi mi-e dor de Vâlcea şi de România. Vorbesc des cu fetele şi uite aşa am ajuns să folosesc limba română şi aici, în Franţa. Involuntar o combin ba cu engleza, ba cu franceza…Mi-e dor şi de supoerteri.
 
Bănuieşti de ce te-am sunat. Fetiţa ta e cu tine, în Franţa?
Mama mea şi fetiţa, Alisia, sunt la Kherson, oraşul meu natal, aproape de Krimeea, la 500 de kilometri de Kiev.
 
Cum percepi tu, din Franţa, tot ce se întâmplă în ţara ta?
Mare păcat, e catastrofă, niciodată nu credeam că se va întâmpla aşa ceva în Ucraina, pentru că lumea iubeşte viaţa şi ştie să o aprecieze foarte mult. Dar când lumea nu are ce mânca şi foarte mulţi oameni sunt fără bani, aşa se întâmplă. Iar în categoria oamenilor fără bani intră persoane cu un grad de educaţie ridicat: profesori, medici.  Toţi vor să supravieţuiască şi sincer nu ştiu cum!?
De ce zici asta?
Să-ţi dau un exemplu. Aici, în Franţa, am fost întrebată care este salariul minim pe economie în ţara mea. Şi am răspuns că 160 de euro. Când m-am informat mai bine în Ucraina, şi i-am spus unei prietene ce răspuns am oferit, mi-a zis că am spus o sumă greşită. Pentru că cel mai mic salariu e doar 130 de euro. E foarte greu să trăieşti aşa. Mai ales pentru pensionarii care au foarte puţini bani.
Linişte şi pace. Anastasia în Kiev, o fotografie din arhiva handbalistei, o imagine realizată în 2012
 
"NU AU MAI SUPORTAT SĂRĂCIA ŞI UMILINŢELE. NICIO LEGE NU LE PERMITE SNIPERILOR SĂ UCIDĂ NEVINOVAŢI"
 
Cine sau ce i-a determinat pe manifestanţi să ocupe Maidanul?
Eu înţeleg de ce au ieşit la Maidan. Pentru că nu au ce să mânânce. Kievul e un oraş liniştit, cu oameni pozitivi, dar acum oamenii s-au răsculat şi au trecut la violenţe pentru că nu au mai suportat sărăcia şi umilinţele. Lumea care a venit la manifestaţii nu are ce să mănânce, iar obiectivul celor de acolo e să dea preşedintele jos. De când a început războiul nu ştiu unde e adevărul, dar ţelul oamenilor l-am sesizat. Şi au dreptate.
 
Se spune că şi manifestanţii au arme. De unde? Sau tu crezi în această versiune?
Foarte multe provocări, foarte multe manipulări de oameni, pentru că e uşor să manipulezi masele atunci când e foamete în ţară. Lumea n-a avut arme, dar lumea s-a împărţit din cauza celor de la putere. Totul vine de sus. Există foarte multe versiuni. Nu mai ştii cine protejează, dacă protejează. Armata, poliţia...
 
Cine trage în oameni?
Nu ştiu. Dar nicio lege din ţara noastră, Ucraina, nu le permite sniperilor să omoare oameni nevinovaţi, fără arme în mână. Am văzut nişte imagini groaznice pe internet. Un om a venit să-l ajute pe altul şi a fost împuşcat mişeleşte.A fost panică mai multe zile. Dar acum s-a calmat treaba. Dar poate fi liniştea de dinaintea furtunii. Aşa s-a mai întâmplat. Televiziunile arată că poliţiştii sunt ok, dar dar tot au fost omorâţi mulţi oameni. Eu am prieteni în Kiev şi vorbesc cu ei pe internet. Sunt împărţiţi. Din 10, 5 le dau dreptate manifestanţilor de pe Maidan, cinci îi condamnă.
Pidpalova (a treia din stânga), campioană a Franţei, cu gruparea Metz, sezonul trecut
 
"OAMENII STAU LA COZI INTERMINABILE PENTRU A-ŞI FACE PROVIZII. LUMEA MERGE LA BĂNCI SĂ-ŞI SCOATĂ BANII"
 
Vitali Kliciko, unul dintre reprezentanţii opoziţiei, a declarat că preşedintele Viktor Ianukovici a părăsit Kievul.
În opinia mea preşedintele ţării ar trebui să plece. Nu a avut suficientă putere să oprească totul din faşă şi n-a reuşit să evite acest război. I s-a făcut frică, nu a mai avut soluţii şi de asta s-a ajuns la ce s-a ajuns.
 
Ai puterea să te uiţi la imagini?
Foarte greu. Mai ales că fetiţa mea şi mama mea sunt în Ucraina. Şi să ştii că proteste spontane ale unor grupuri răzleţe mai au loc şi în oraşele mai mici, nu numai în Kiev. Lumea vine la bănci să-şi scoată banii, dar nu mai are cum! Pâine nu mai găseşti, oamenii stau la cozi interminabile pentru a-şi face provizii, iar la benzinării stau la cozi zeci de maşini. Dacă ai carduri bancare, nici nu mai poţi plăti cu ele în multe locuri.
 
Şi ce se întâmplă?
Trăieşte fiecare cum poate. Din ce are. Unii poliţişti chiar au demisionat pentru a nu se implica în tot acest haos. Sunt tristă şi dezamăgită. E ţara mea.  Din cauza picajului ţării, din toate punctele de vedere, s-a dus şi sportul din Ucraina. Handbalul moare. Eu am debutat în naţională în 2001 şi toate jucătoarele aveam contracte, dar toate au fost oprite. Cei din federaţie ne cer să jucăm pentru ţară, dar dacă ne accidentăm, ne plătim singure perioada de recuperare. Nu avem bani pentru pensie, nu avem bani alocaţi pentru asigurări. În prima ligă din Ucraina au mai rămas şase echipe, nici nu mai ştiu dacă există eşaloane inferioare. Am avut o perioadă înfloritoare, iar nivelul handbalului din Ucraina era bun,  cu echipe precum Spartak Kiev sau Metalurg Zaporojie.
100 de victime şi sute de răniţi e bilanţul luptelor din Kiev
 
"ÎMI DORESC CA ACEŞTI OAMENI SĂ NU FI MURIT DEGEABA, IAR UCRAINENII SĂ AIBĂ O VIAŢĂ MAI BUNĂ PESTE 50 DE ANI"
 
Ce sporturi mai trăiesc în Ucraina?
Bine trăieşte doar fotbalul, alt sport ok nu ştiu dacă mai există.
 
Cât timp crezi că vor mai continua protestele?
Eu doar sper să se termine cât mai repede acest război şi să nu mai moară nimeni. E foarte greu să te uiţi. Îmi doresc ca aceşti oameni să nu fi murit degeaba, iar prin felul în care s-au luptat ei, ucrainenii să aibă o viaţă mai bună. Indiferent că se va întâmpla asta peste 10 ani sau peste 50 de ani.
 
Când te întorci în Ucraina?
Ar trebui la finalul lunii martie, pentru că avem meci cu Danemarca, în preliminariile Campionatului European. Era programat în Kiev, dar nu cred că se va mai disputa acolo. Nici nu ştiu dacă vor mai veni danezele. Sau poate jucăm într-un alt oraş.
 
Cu ce ai rămas după mai mult de 20 de ani petrecuţi în handbal?
Cu faptul că am reuşit să devin campioană în Ucraina, campioană în România cu Oltchim, campioană în Rusia cu Volgograd şi campioană în Franţa, anul trecut în Metz. Când vine vorba de România, să ştii că păstrez legătura cu foarte multe fete cu care am jucat la Oltchim. Vorbesc des nu numai cu ele, ci şi cu fanii echipei din Vâlcea.
 
 
Anastasia Pidpalova
Data şi locul naşterii: 5 ianuarie 1982 / Kherson (Ucraina)
Înălţime / greutate: 1,90 m / 71 kg
Post: inter stânga
Mână de aruncare: dreapta
Număr pe tricou: 4
Poreclă: Nasti
Cluburi: Herson, Zaporojie, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Dinamo Volgograd, Metz, Brest
Campioană în Ucraina, România, Rusia şi Franţa
A debutat în naţionala Ucrainei la 19 ani, în 2001
Pidpalova la Oltchim. O etapă a carierei care i-a rămas în suflet. Anastasia ţine legătura cu majoritatea fostelor colege (Valentina Elisei, foto)
 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.