Calvarul a luat sfârşit! Judoka Vlăduţ Simionescu a revenit spectaculos după doi ani de absenţă, cu trei medalii la turnee internaţionale. De ce îi dedică internaţionalului Gicu Grozav aurul de la Openul European de la Belgrad

23 oct 2017 3702 afişări Alte sporturi
Calvarul a luat sfârşit! Judoka Vlăduţ Simionescu a revenit spectaculos după doi ani de absenţă, cu trei medalii la turnee internaţionale. De ce îi dedică internaţionalului Gicu Grozav aurul de la Openul European de la Belgrad
GALERIE (8 de imagini) VEZI GALERIA

Judoka ieşean Vlăduţ Simionescu are motive să zâmbească din nou. După doi ani chinuitori, în care a lipsit de pe tatami din cauza unei accidentări grave la genunchi, sportivul de 27 de ani legitimat la CS Politehnica Iaşi a revenit cu succes în competiţiile internaţionale.

În doar trei săptămâni, Simionescu a urcat de trei ori pe podium la turnee importante, la categoria +100 kilograme: bronz la Cupa Europeană de la Bratislava, aur la Openul European de la Belgrad, bronz la Grand Prix-ul de la Zagreb. Trei medalii foarte importante pentru Vlăduţ, atât prin prisma ascensiunii în clasamentul categoriei, cât mai ales pentru un moral zdruncinat serios de accidentare, dar şi de indiferenţa cu care a fost tratat de Federaţia Română de Judo şi de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

Medalii dedicate celor care l-au ajutat cu bani pentru operaţie

După ce s-a „încălzit” pe plan intern cu două medalii de aur la Cupa României şi la Campionatul Naţional de ne-waza (Luptă la Sol), Vlăduţ Simionescu a ieşit la turneele internaţionale plin de speranţă că poate reveni în topul categoriei +100 kg. Primul contact cu atmosfera de concurs a avut loc în Germania, la Cupa Europei, unde ieşeanul a ratat de puţin podiumul, clasându-se în final pe locul 5. Au urmat trei turnee foarte bune, la Bratislava, Belgrad şi Zagreb şi tot atâtea medalii, una dintre acestea fiind de aur. Rezultate care l-au propulsat pe ieşean în top 50 al categoriei, de pe locul 200.

Judoka de la CS Poli Iaşi a dedicat aceste medalii celor care l-au ajutat cu bani pentru operaţie.

„Prima medalie, cea de la Bratislava, i-am dedicat-o antrenorului meu de la clubul austriac, titlul de la Belgrad fotbalistului Gicu Grozav, iar bronzul de la Zagreb domnului Popescu, tatăl fotbalistlui Ştefan Popescu. Fără ajutorul lor moral şi financiar, astăzi probabil nu aş fi fost pe tatami, nu ştiu dacă aş fi reuşit să mă operez. Lor le datorez revenirea mea şi le mulţumesc enorm pentru sprijin”, a declarat sportivul, căruia îi era dor de atmosfera de concurs: „Am revenit cu plăcere, îmi era dor de atmosfera de concurs. Aveam nevoie mare de aceste rezultate bune. Dincolo de medalii şi de importanţa lor în clasamentul categoriei, rezultatele sunt foarte importante pentru moral, îmi dau încredere pentru viitor. Au fost concursuri puternice şi faptul că am reuşit să urc pe podium şi să câştig un Open European îmi dă un moral foarte bun. Le mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat să revin, am primit sute de mesaje de felicitare pe toate căile de comunicare posibile. Am fost copleşit de atenţia tuturor, iar aceste gesturi mi-au dat încredere, mi-au dat forţă să revin”.

Parcursul până la cele trei medalii

La Bratislava, Simionescu a avut liber în primul tur, apoi a fost învins de ucreaineanul Panko. Au urmat recalificările şi victorii la germanul Bouzigard, cehul Hlavacek şi englezul Melbourne pentru medalia de bronz. La acest turneu, aurul a fost câştigat de colegul său de club, Mircea Croitoru.

La Openul European de la Belgrad, Vlăduţ a obţinut medalia de aur după ce i-a învins pe sârbii Jeremic Nicola şi Culum Zarko şi pe azerul Jalil Şukurov. De această dată, Vlăduţ a făcut rocadă cu Croitoru, acesta din urmă terminând pe locul 3. În fine, la Grand Prix-ul de la Zagreb, judoka de la CS Poli l-a învins în primul tur la azerul Kokauri Ushanji, apoi a pierdut în faţa japonezului Kamikawa Daiki. Au urmat două victorii în recalificări cu austriacul Allestrofer Daniel şi sârbul Culum Zarko.

Final de an plin

Pentru Simionescu, viitoarele două luni vor fi de foc. La sfârşitul lunii octombrie va avea loc concursul de Grand Slam de la Abu Dhabi, pe 12 noiembrie va participa la Cupa Mondială Open din Maroc (Marrakech), apoi va pleca într-un stagiu de pregătire în Japonia. Anul se va încheia cu un puternic turneu de Grand Slam la Tokyo, programat în perioada 1-3 decembrie.

S-a accidentat înainte de Olimpiada de la Rio

Coşmarul lui Vlăduţ Simionescu a început în 2012. Într-un meci din primul tur la Olimpiada de la Londra, ieşeanul şi-a rupt ligamentele. S-a operat pe banii clubului din Copou, iar Marius Vizer i-a înlesnit intrarea la o clinică din Ungaria. Trei ani mai târziu, în august 2015, Simionescu s-a accidentat la genunchiul drept, la turneul de Grand Slam de la Tyumen, Rusia. Acelaşi verdict crunt al medicilor: ruptură de ligamente încrucişate. Şi de această dată, sportivul olimpic al Iaşiului şi al României a fost tratat cu indiferenţă de căre mai marii sportului românesc. După luni de zile de chinuri, judoka ieşean a reuşit să strângă suma necesară operaţiei, 10.000 de euro, intervenţia chirurgicală fiind programată la clinica turcă Acibadem.

6.000 de euro de la Gicu Grozav şi tatăl lui Ştefan Popescu

Tatăl fotbalistului ieşean Ştefan Popescu l-a ajutat cu 3.000 de euro, alţi 3.000 de euro a primit de la fotbalistul Gicu Grozav, iar restul banilor au fost donaţi de antrenorul clubului din Austria la care activează sub formă de împrumut Vlăduţ. “M-au ajutat oameni cu suflet mare. Cei care ar fi trebuit să mă sprijine, Federaţia şi COSR, m-au tratat cu dispreţ. Mi-au închis uşa. M-am accidentat luptând pentru România, dar pentru ei acest lucru nu a contat. Gicu Grozav a citit din presă povestea mea. M-a căutat şi m-a ajutat cu această sumă de bani. La fel şi tatăl lui Ştefan Popescu. S-au mai strâns 4.000 de lei într-o urnă la un meci de fotbal al Politehnicii, în Copou. Aceşti bani i-am folosit la operaţie, iar clubul Politehnica m-a ajutat cu bani de deplasări în Turcia, cu bilete de avion”.

"M-am simţit abandonat, umilit"

Sportivul ieşean a explicat că oficialii COSR nu au vrut să suporte cheltuielile intervenţiei chirurgicale la clinica turcă. “Am discutat de mai multe ori cu preşedintele COSR de atunci, Alin Petrache. I-am spus că nu vreau să fac operaţia în România. Şi nu pentru că nu am încredere în medicii români, ci pentru că nu am încredere în sistemul medical din România. În România, operaţia costa 5.000 de euro. I-am cerut să-mi dea aceşti bani pentru a mă opera în Turcia, dar nu au vrut. A fost o lovitură pentru mine. Statul român avea obligaţia să-mi dea bani pentru operaţie pentru că mi-am rupt ligamentele luptând pentru tricolor. Nici cu recuperarea nu m-au ajutat”, a completat judoka desemnat sportivul numărul 1 al Iaşiului în 2015.

Umilit de autorităţi, Simionescu a luat în calcul să reprezinte o altă ţară în viitor. Are o ofertă concretă din Austria, cu un salariu lunar cu patru zerouri, masă, casă şi maşină: “Austriecii mi-au făcut mai demult o ofertă foarte bună şi insistă şi acum. Trebuie să mă gândesc şi la viitorul meu. Eu mi-am rupt piciorul pentru România, iar statul m-a tratat cu dispreţ. M-am simţit umilit, abandonat. Iau în calcul să reprezint Austria pe viitor şi chiar am vrut să dau federaţia de judo în judecată, pentru că în statut sunt obligaţi să-mi asigure operaţia şi recuperarea. M-am simţit umilit, abandonat. Eu cred că m-au tratat astfel pentru că eram doi pe categorie. M-am accidentat eu şi a rămas Daniel Natea. Asta cu operaţia afară a fost un pretext să nu-mi dea banii. Şi la prima operaţie la fel, atitudinea lor a lăsat de dorit. Cu Daniel sunt prieten, suntem colegi. Suntem amândoi pe categorie, dar cine este mai bun şi mai în formă, va merge la Olimpiadă. Aşa este şi normal, să fie concurenţă”.

Locul 10 mondial în momentul accidentării

Coşmarul lui Vlăduţ a început în august 2015, la Tyumen, în Rusia. La un puternic turneu de Grand Slam s-a accidentat la genunchiul drept, iar verdictul RMN-ului a fost crunt: ruptură de ligamente încrucişate. Era numărul 10 mondial în acel moment la categoria +100 kg şi avea şanse foarte mari să meargă la Olimpiada de la Rio. Au urmat luni de zile în care sportivul pregătit la Iaşi de prof. Costel Năftică s-a chinuit să facă rost de bani pentru operaţie. Cum cei care ar fi trebuit să-l sprijine i-au întors spatele, Vlăduţ a apelat la diverşi iubitori ai sportului pentru a nu-şi distruge cariera. S-a operat în luna aprilie 2016, după nouă luni de chin, la clinica turcă Acibadem. Intervenţia a costat 10.000 de euro, beneficiind şi de o reducere de 5.000 de euro pentru faptul că este sportiv de performanţă, olimpic în ţara sa. Turcii au apreciat acest statut, nu şi statul român.

Obiectivul său este Tokyo 2020

Abia revenit pe tatami, Vlăduţ este optimist că poate ajunge la Olimpiada de la Tokyo, mai cu seamă după medaliile obţinute în această toamnă.
“Olimpiada de la Tokyo este obiectivul meu. Am urcat pe locul 50 mondial, dar pot reveni în top 10. În fiecare lună sunt două-trei concursuri tari afară. Apt să fii să poţi participa. Şi după Olimpiada de la Londra am fost pe locul 150 mondial şi într-un an şi jumătate am ajuns pe locul 10. La Olimpiadă se califică primii 22 pe categorie, plus alte două locuri pentru fiecare continent. Mereu am trecut uşor peste aceste accidentări. Sunt foarte pozitiv de felul meu şi asta mă ajută. Am revenit bine în concursuri şi sunt optimist că pot ajunge din nou la Jocurile Olimpice”, a conchis sportivul ieşean în vârstă de 27 de ani.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.