EPISODUL 1 | A opta minune a lumii. Statul face în Teleorman un stadion cu facilităţi de Liga 1, dar cu cel mai mare preţ/loc din România, după Arena Naţională. Explicaţia guvernului: construcţia din Alexandria "va creşte contribuţia turismului". În acest timp, Arad şi Piteşti sunt pe "hold"

7 aug 2017 23564 afişări Comentează şi tu Special
EPISODUL 1 | A opta minune a lumii. Statul face în Teleorman un stadion cu facilităţi de Liga 1, dar cu cel mai mare preţ/loc din România, după Arena Naţională. Explicaţia guvernului: construcţia din Alexandria "va creşte contribuţia turismului". În acest timp, Arad şi Piteşti sunt pe "hold" 6 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/16631671/3/grafic-stadioane.png

Aproape că nu ştii cu ce să începi subiectul despre acest stadion de 5.000 de locuri din Alexandria care va fi finanţat, conform proiectului, cu 54,3 milioane de lei de la bugetul de stat şi 1,3 milioane de lei de la bugetul local. Cu costurile? Cu oportunitatea? Cu priorităţile autorităţilor? Cu sursele de finanţare? Cu nivelul facilităţilor raportat la banii cheltuiţi?

Va fi un stadion fără peluze, cu două tribune şi falicităţi modeste, care va costa statul peste 12 milioane de euro. Capitala Teleormanului nu are echipă de fotbal în primele două ligi. Proiectul Hotărârii de Guvern pentru stadionul din Alexandria (42.129 de locuitori, conform recensământului din 2011) urmează să fie introdus pe ordinea de zi a guvernului după ce a trecut de dezbaterea publică. În acest timp, oraşe emblematice pentru fotbalul din România, cum ar fi Arad (160.000 de locuitori, 6 titluri) şi Piteşti (165.000 de locuitori, 2 titluri), sunt puse pe lista de aşteptare.

Există aşteptări şi nemulţumiri printre cei amânaţi, dar urgenţa nu pare chiar atât de mare precum cea din Alexandria. În orice caz, aşa cum era şi logic, bugetul ţării nu încape pe toată lumea.

Pentru a reveni la subiectul materialului de faţă, ce se pregăteşte în Teleorman cu banii publici depăşeşte toate aşteptările. 


Macheta stadionului din Alexandria publicată de liberinteleorman.ro


„Uită-te puţin şi peste ce se întâmplă la Alexandria. E o nebunie. N-am pomenit aşa ceva“, indică sursa, la capătul discuţiei despre felul în care s-a modificat, din mers, proiectul arenei de fotbal de la Craiova.

„Firul“ duce, din nou, spre site-ul guvernului. Acolo unde, pe 12 iulie 2017, odată cu proiectul Hotărârii de Guvern (HG) privind aprobarea modificării parametrilor tehnico-economici ai stadionului din Craiova, apare o altă HG foarte interesantă. Este vorba de „Proiectul de HG privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii «Complex Sportiv Stadion Municipal», municipiul Alexandria“.

Proiectul a fost lansat, în acest mod, într-o dezbatere publică încheiată după 10 zile calendaristice (sâmbătă, 22 iulie 2017). La fel ca şi în cazul Craiova, Nota de fundamentare şi Anexa ataşate la HG lămuresc situaţia. Foarte probabil, la Alexandria se va construi cel mai scump stadion ca preţ / loc, după Arena Naţională, dar cu facilităţi modeste: categoria a 3-a UEFA (adică permite meciuri până la nivelul Ligii 1 şi din preliminariile cupelor europene). 

Românii vor plăti 12,2 milioane de euro pentru o arenă la Alexandria cu două tribune (fără peluze) şi 5.500 de locuri, pistă de atletism şi o parcare VIP de 100 de locuri.
Spre comparaţie, cu o sumă mai mică decât aceasta, la Arad se construieşte un stadion de 12.500 de locuri, complet acoperit şi omologat de UEFA până la nivel de semifinale de cupe europene.

Aşadar, stadionul din Alexandria: studiu de caz.

1. COSTURILE ŞI FACILITĂŢILE
Se vor cheltui 55.757.000 de lei (12.234.119,6 euro la cursul de 1 euro = 4,5575 lei) pentru un stadion de 5.496 locuri.

Conform proiectului, stadionul din capitala judeţului Teleorman va avea două tribune (Tribuna I şi Tribuna a II-a), fără peluze, şi categoria a III-a UEFA: adică va fi apt pentru meciurile de Liga 1 şi, cel mult, pentru meciuri din tururile preliminare ale cupelor europene.
Pentru a avea un termen de comparaţie, stadionul din Cluj are categoria I UEFA (care permite meciuri ale naţionalei şi din grupele cupelor europene). 

Pe stadionul din capitala Teleormanului se vor putea organiza şi competiţii de atletism, dar numai la nivel naţional. 

Conform documentaţiei înaintate de guvern, arena ar trebui să se realizeze în 18 luni, va avea regim de înălţime Subsol + Parter + 2 Etaje la Tribuna I şi Subsol + Parter + 3 Etaje la Tribuna a II-a şi o suprafaţă desfăşurată de 15.795 metri pătraţi. Adică un pic mai mult de un hectar şi jumătate.

Aceste date tehnice seci ne pot spune ceva doar puse în oglindă cu cele ale altor stadioane, deja construite în ultimii ani sau în curs de construcţie.

Criteriul clar cu ajutorul căruia specialiştii compară costul real al stadioanelor este preţ / loc construit. Aplicându-l la acest caz, descoperim că stadionul din Teleorman va deveni al doilea cel mai scump construit vreodată în România, după Arena Naţională din Bucureşti. Şi de aproape trei ori mai scump decât modernul stadion de atletism care se ridică acum la Craiova, cu capacitate similară şi facilităţi de nivel internaţional.

Stadionul de atletism de 5.000 de locuri din Craiova, la care se lucrează lângă cel mare, de fotbal, va costa 4.788.100,06 euro şi va primi categoria III a IAAF (Federaţia Internaţională de Atletism), ceea ce îi va permite să primească şi Campionate Europene de juniori.

În schimb, conform documentelor oficiale ale guvernului, stadionul de 12.234.119,6 euro de la Alexandria va putea primi doar competiţii de nivel naţional. Asta înseamnă categoria V a IAAF. Adică ultima. Aşadar, va fi de aproape trei ori mai scump decât cel de atletism de la Craiova, dar cu dotări inferioare.

Arena din Alexandria va costa 2.226 de euro/loc construit, din care 2.167 euro/loc vor proveni de la bugetul public.



Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi şeful neoficial al guvernului României, a fost preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman. FOTO: Mediafax

"Înţeleg că e o iniţiativă mai veche. Nu decid eu, ci ministerul şi Compania Naţională de Investiţii. În Teleorman nu mai e voie să se facă nicio investiţie. Şi dacă se face un podeţ trebuie să se facă anchetă, miting sau să se retragă banii."
Liviu Dragnea, preşedintele PSD


Preţul este dublu faţă de cel cu care s-a ridicat „Ilie Oană“ din Ploieşti (1.161 euro/loc construit) şi mult mai scump decât stadioanele din Craiova (1.699 euro/loc construit), Târgu-Jiu (1.600 euro/loc construit) şi Cluj (1.490 euro/loc construit). Cu diferenţa că aceste stadioane au facilităţi de prima categorie UEFA, care primesc inclusiv meciuri internaţionale oficiale (cupe europene şi partide interţări), în timp ce stadionul din Teleorman va fi de categoria a III-a UEFA, care permite cel mult meciuri din fazele preliminare ale cupelor europene.

Singurul stadion din România cu un cost mai mare per scaun construit decât cel din Alexandria va rămâne Arena Naţională din Bucureşti: 4.215 euro/loc, adică 234.500.000 de euro la o capacitate de 55.634 locuri.

Pentru această situaţie întâlnită, după cum se vede din tabelul de mai sus, doar în acest caz particular al arenei din Alexandria, explicaţia lui Adrian Cefalan, director al Direcţiei Implementare Proiecte Complexe şi Investiţii în Infrastructura Justiţiei la Compania Naţională de Investiţii, este următoarea: „Are spaţiu de cazare şi, din câte ştiu, e cu pista de atletism, cu tot ce înseamnă dotările. înseamnă rigolele, tot ce înseamnă dotări, tabele... Legat de costuri, că au mai fost discuţii, apropo de, să zic aşa, un standard de 1.500 de euro pe scaun, că probabil la asta vă referiţi... Sunt anumite cheltuieli care, indiferent că stadionul e mare sau mic, nu se pot repartiza uniform pe numărul de scaune. Vă dau un exemplu: un gazon complet, cu tot cu instalaţie de fotosinteză, drenaj, încălzire, costă aproximativ 1.000.000 de euro. Instalaţia de nocturnă costă tot aşa, în jurul a 1.000.000 de euro cel puţin. Dacă împărţim 2.000.000 de euro la 31.000 de locuri, cum e la Craiova, vă ies 70 de euro per loc. Sunt anumite cheltuieli fixe. Dacă împarţi la 5.000 de locuri, vin 400 de euro pe loc construit"

2. OPORTUNITATEA
La fel de interesantă este argumentaţia guvernului în sprijinul ideii că acest stadion trebuie finanţat prioritar de la bugetul public. Motivarea este trecută în Nota de fundamentare semnată de Sevil Shhaideh, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, şi de Ionuţ Mişa, ministrul finanţelor publice.

Iată, mai jos, câteva din argumentele scrise negru pe alb, în Secţiunea a 3-a, Impactul socio-economic al proiectului de act normativ.

„Impactul macroeconomic. Complexul sportiv (n.r. – din Alexandria) reprezintă o prioritate ridicată în contextul actualelor strategii sectoriale şi naţionale având în vedere că implementarea lui are următoarele efecte directe:
> creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunii în care se va executa complexul,
> creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru derularea evenimentelor sportive,
> creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor,
> va constitui un factor motivaţional în formarea tinerilor pentru performanţă.
(...)

Impactul asupra mediului de afaceri. (…) Organizarea de competiţii sportive importante va deschide noi oportunităţi în viitor în ceea ce priveşte turismul şi industria hotelieră din Municipiul Alexandria“.

Relativ la explicaţiile guvernanţilor privind oportunitatea investiţiei, se pot ridica însă câteva obiecţii.

> Alexandria nu are tradiţie în fotbal şi nu a avut niciodată echipă în Liga 1. În acest moment, formaţia oraşului, FCM Alexandria, evoluează în Liga 3. Se construieşte astfel un stadion (scump) pentru o viitoare ipotetică echipă de performanţă. Sau - cine ştie? - autorităţile au informaţii clare că în al treilea cel mai sărac judeţ al ţării urmează să apară un nou mare club de fotbal. 

> Rămâne de văzut cum va stimula turismul în zonă construirea unui stadion în Alexandria. În lipsa posibilităţii ca naţionala să joace cândva meciuri din preliminarii (facilităţile nu vor permite asta), este destul de greu de înţeles cine şi de ce ar organiza excursii, din ţară sau din străinătate, pentru a vizita complexul din Teleorman.

> Alexandria are, într-adevăr, tradiţie în atletism. Ridicarea unui stadion nou, cu facilităţi pentru competiţii naţionale, poate fi benefică. Însă multe alte centre ale atletismului din ţară, incomparabil mai performante, duc o lipsă acută de infrastructură. Trebuie început de undeva, dar pare straniu că acest punct de plecare nu este, de exemplu, la Constanţa, oraş cu tradiţie în atletism şi fotbal şi cu o populaţie de 300.000 de locuitori, de 6 ori mai mare decât cea din Alexandria.



Adrian Cefalan (dreapta, cu ochelari şi fular) a vizitat anul trecut şantierul stadionului din Arad. Spune însă că Alexandria îndeplineşte toate condiţiile pentru a avea prioritate. FOTO: mandri.ro

"În primul rând, trebuie să fie o solicitare către CNI. Aşa cum au făcut cei de la Piteşti, în ianuarie. După aceea, noi ne consultăm cu federaţiile de atletism, de fotbal, de... Depinde ce se doreşte acolo. După aceea, este ordinea în care sunt. De exemplu, la cel din Alexandria cererea este făcută, cred, din 2014. Adică, pe lista asta sinteză noi avem foarte multe stadioane. Încercăm să le facem pe toate. Apoi, trebuie să se aducă documentaţia completă. Pentru că, vă dau un exemplu, uitaţi la Timişoara, cu sala aceea polivalentă... Adică e un cumul de factori."
Adrian Cefalan, director CNI, referindu-se la criteriile în baza cărora se selectează lucrările finanţate


3. PRIORITĂŢILE GUVERNULUI

Cererea Piteştiului, depusă astă-iarnă, pentru ca guvernul să includă printre priorităţi şi modernizarea legendarei arene din Trivale, nu a primit răspuns. Primarul Cornel Ionică a mărturisit pentru ProSport că bănuieşte că responsabilii de la Compania Naţională de Investiţii nici măcar nu s-au uitat peste proiect.

În urbea unde au jucat Gicu Dobrin, Radu II, Jean Barbu, Rică Neaga şi Adi Mutu activează acum o echipă proaspăt promovată în Liga 2 şi care, susţinută din banii municipalităţii, îşi propune să promoveze în Liga 1 după ce a primit brandul FC Argeş.


Probabil nu s-a înţeles acolo (n.r. – la guvern) că noi cerem doar reabilitarea tribunelor, care sunt în pericol să se dărâme, şi a spaţiilor administrative. În rest, stadionul – gazonul, pista, instalaţia de nocturnă – rămâne în forma care era. (...) E vorba de reamenajarea tribunelor care au fost făcute prin muncă patriotică în 1963. N-au niciun fel de armătură, se prăvălesc scările. (...) Nu am primit niciun răspuns. Sunt dezamăgit. Toţi suntem dezamăgiţi. Mă rog... Eram cu contribuitivitate bună la bugetul naţional şi...“
Cornel Ionică, primar Piteşti



Stadionul din Alexandria are şi în momentul de faţă tot două tribune, la fel ca şi în proiectul pentru reconstrucţie. Arena este degradată, iar oraşul are o singură echipă de fotbal care joacă în Liga 3, FCM Alexandria

Stadionul din Alexandria a intrat pe lista scurtă şi înaintea celui din Arad, oraşul celebrei UTA, unde a fost eliminată Feyenoord şi unde au jucat Iosif Petchovschi şi Emerich Dembroschi. 


"Finanţarea este de la noi. Doar că o parte din stadion a primit în 2016 finanţare de 2,5 milioane de euro de la CNI, care nu este activată. Este doar finanţare, dar ei n-au început procedura pentru partea lor. Eu nu primesc finanţare la nimic, dar să cer la sport! N-am primit, la PNDL-ul ăsta (n.r. – Programul Naţional de Dezvoltare Locală), nici la drumuri, nici la energie termică... Noi suntem un bastion care nu primeşte bani de la guvernările PSD."
Gheorghe Falcă, primar Arad


Alte oraşe de mare anvergură, precum Constanţa, Timişoara şi Iaşi, stau la coadă. Foarte interesant este că noua arenă din Arad, la care se lucrează de câţiva ani, va costa circa 11.700.000 de euro, dar va avea 12.500 de locuri.

4. SURSELE DE FINANŢARE
Aici intervine un element foarte interesant. Niciun stadion din cele ridicate până acum (sau care urmează să fie ridicate) nu a implicat fondurile de la buget în proporţie de aproape 100%. Arena din Alexandria se va face, conform Notei de fundamentare, cu 98% bani de la bugetul central şi 2% cu banii comunităţii locale. Spre comparaţie, stadionul de fotbal din Craiova se face cu 90% bani de la buget şi 10% banii comunităţii locale.

În urmă cu câţiva ani, atunci când PSD a introdus între priorităţi stadioanele, declaraţiile publice au fost cât se poate de clare: arenele urmau să fie ridicate, în principal, cu banii Uniunii Europene. "Stadionul Oblemeco vreau să fie dezvoltat cu fonduri europene, să fie reconstruit, pentru că investiţia este prea mare să fie suportată de bugetul local şi pentru că la Compania Naţională de Investiţii încă se fac calcule dacă pot să suporte un asemenea proiect în perioada următoare, de cinci luni de zile. Deocamdată, avem o promisiune că anul acesta va fi plătit studiul de fezabilitate pentru stadionul Oblemenco, care presupune deomolarea acestui stadion şi reconstruirea după modelul Arenei Naţionale, să fie acoperit cu totul. Eu sper din toată inima să accesăm fonduri europene, că este mai bine până la urmă şi pentru bugetul statului şi pentru localitatea noastră"

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.