Coach Z**enga, omul-revoluție!

Walter Zenga împlinește astăzi 50 de ani. Considerat o adevărată
legendă vie în Italia și mai ales la Milano, unde este divinizat de
fanii lui Inter, el a ales să-și sărbătorească ziua de naștere în
București.
Dar nu cu o petrecere fastuoasă, ci alături de familie și de câțiva
buni prieteni. Frumoasă coincidență, aniversarea lui se suprapune
peste un meci extrem de important al lui Inter Milano, cel din
semifinala Champions League cu Barcelona. Iar faptul că Zenga a
renunțat la prezența sa din tribunele lui „Nou Camp” pentru a fi în
România nu este deloc întâmplător.

Dincolo de faptul că soția sa, Raluca, este româncă, Zenga se
simte și foarte legat de fotbalul românesc. Italianul este
considerat și un deschizător de drumuri în fotbalul nostru, pe care
mulți spun chiar că l-a revoluționat, lăsându-și o amprentă
puternică a stilului său.

A făcut minuni la FC Național, reinventând o echipă aproape
dispărută, și a dat un sens real expresiei „Yes, we can!” când a
trecut la Steaua. Niciun fan din Ghencea nu va putea uita perioada
în care Zenga a reușit să le insufle băieților săi cantitatea de
încredere de care aveau nevoie pentru a reuși un alt miracol –
eliminarea câștigătoarei Cupei UEFA, Valencia.

Face
botez și cununie la munte
Ieri, Walter Zenga se plimba liniștit pe malul Herăstrăului. În
dreptul terasei „Casa di David” se aude strigat și se salută
reciproc cu fostul său rival Ioan Andone, aflat la o masă. Dar
privirea italianului este captată aproape total de fetița sa de
cinci luni, Samira, de care nu se poate dezlipi. O ține în brațe și
se pozează mândru cu micuța, iar obiectivul aparatului foto nu are
cum să scape tatuajul mare, de pe brațul lui Walter, cu numele
Samira.
Trei centimetri mai sus se află tatuate și inițialele celor trei
băieți ai său. Apoi continuă plimbarea pe malul lacului și se
sfătuiește cu Raluca despre importantele evenimente care-i așteaptă
în luna mai, într-un loc discret de la munte: botezul Samirei și
cununia lor religioasă.

„Voi fi ca
un bunic”

Walter, frumoasă vârstă, 50 de ani…
Mulțumesc, dar eu zic că nu-i deloc frumoasă. Vârste frumoase erau
20 sau 30, când puteam spune că nu am ajuns nici la jumătatea
vieții… La 50, am trecut deja în partea cealaltă…

E Samira cea mai frumoasă realizare a ta?
E ultima dintre realizările mele frumoase. Și este rezultatul unei
relații superbe, care a împlinit șapte ani, cu Raluca.

Trăiești din nou experiența de tată…
Da, dar o simt mai puternic acum, din plin, aș zice… Cu ceilalți
trei fii ai mei, situația era alta, eu jucam atunci, eram tot pe
drumuri, cantonamente…

Și îți place?
Daa, nu se vede? (râde). Dar mă îngrijorează că, la 70 de ani, când
mă voi plimba cu fiica mea de 20, lumea o să spună că a ieșit cu
bunicul…

Vorbim și de fotbal? Nu mergi la meciul Interului, cu
Barça…
Nu, am preferat să rămân aici, cu fetele mele. O să-l văd la tv. Mă
invitase Massimo Moratti, este un om deosebit, știa că e ziua
mea…

Merge echipa ta de suflet la Madrid?
Dacă Inter ajunge în finală, este extraordinar, însă, chiar și dacă
nu reușește, Mourinho a făcut deja ceva fantastic acolo, a dat o
altă față echipei. Dacă acum câțiva ani se vedea diferența față de
Barcelona, să zicem, acum este la același nivel.

Cariera ta de antrenor?
Chiar dacă au fost mici întreruperi, eu sunt mulțumit de parcursul
meu. Iar activitatea din România i-a dat o strălucire în plus. Îmi
pare rău că n-am reușit mai mult cu Dinamo, cum la fel regret că am
plecat de la Palermo fără să duc până la capăt treaba, am fost
îndepărtat fără să fi eșuat.

Pleci din nou în lumea arabă?
(râde) Nu știu acum, vedem la vară. Nu-mi displace lumea arabă, am
mai lucrat acolo, soția mea vorbește și araba…

Olăroiu spunea că ți l-a recomandat pe Ovidiu Petre la
Al Nassr.
Ei, poate și-l dorea chiar el și v-a zis-o așa, la derută…

Sau ai prefera fotbalul românesc. Se tot vorbește de
Dinamo…
Nuu, nu e nimic. O să merg duminică și la Rapid, apoi și la
Urziceni, văd meciuri, asta nu înseamnă nimic, se fac degeaba
speculații.