Opinia publică a văzut Steaua în pericol de a nu juca în Liga Campionilor. Fals! Principala miză a fost suspendarea de doi ani a lui Gigi Becali. În an electoral, şeful PNG ar fi rămas fără vehiculul său de imagine

În timp ce speţa se muta la CAF, UEFA devenea complice în culisele cazului. De fapt, Steaua n-a riscat nimic. Singurul care risca totul, respectiv capitalul politic, era Gigi Becali.

Cazul „Valiza” ar fi mers fără scandal sau demiteri spre decizii de catifea, dacă Gigi Becali nu ar fi fost acea persoană tumultuoasă pe care o cunoaştem cu toţii. Realizând destul de târziu care sunt implicaţiile a doi ani de suspendare de pe orice stadion, patronul stelist a acţionat în spatele scenei într-un mod care a dus la aruncarea în aer a credibilităţii, şi aşa discutabile, a celor trei Comisii pe la care a trecut cazul, cea de Disciplină, cea de Apel şi CAF.

Din raţiuni de imagine

Sursele care au dezvăluit jurnaliştilor ProSport adevărata derulare a evenimentelor susţin că verdictul s-a aflat mereu sub un permanent control al conducerii FRF, care îi sugerase președintelui CAF, Daniel Florea, să găsească o portiţă elegantă prin care să anuleze sau să reducă pedeapsa lui Becali. Nu de dragul lui Gigi, ci pentru că era vorba de Steaua, adică cel mai important club românesc. „Naşul“ şi Lupescu n-ar fi vrut să rişte propagarea unei imagini proaste în Europa, în condiţiile în care oricum nu stăm foarte bine şi abia începem să contăm.

Gigi Becali a pornit furtuna

După ce a calculat că, pentru imaginea sa, dispariţia de pe stadioane ar fi un dezastru cu implicaţii decisive şi asupra traiectoriei sale politice, Gigi Becali n-a aşteptat ajutor din partea lui Mircea Sandu, s-a pus pe treabă şi, prin argumente uşor de dedus, i-a determinat pe membrii CAF, în frunte cu Daniel Florea, să întoarcă total şi brutal deciziile luate la Disciplină şi apoi la Apel, compromiţând întreaga federaţie, care oricum pregătise o soluţie salvatoare pentru acest caz.