Tibi bate ţara-n Lung şi-n lat

• 
• 
• 
• 
• 

- 5 Intra in galerie

Pozele precedente Pozele urmatoare

Witbank e un fel de Petroşani sau Târgu-Jiu. Târgu-Jiu merge mai bine. Se află cam la 140 de kilometri de Johannesburg, într-una din cele mai renumite zone miniere din Africa de Sud, Mpumalanga. Aici l-am găsit pe Tibi Lung.

Fostul portar al Stelei apare zâmbitor la poarta complexului rezidenţial Victorian Heights dintr-o suburbie a Witbankului, eMalahli, cum îi spun localnicii. A primit deja casă şi maşină de la club. Ne aflăm într-una din zonele în care afrikaans se vorbeşte la tot pasul şi unde albii, rugby-ul şi cricketul sunt la putere. Cu toate astea, Tibi a venit să apere fotbalul şi poarta celor de la Black Aces. Un român la o echipă sud-africană. Asta da curiozitate! "Nu sunt singurul european. Mai sunt doi greci şi un neamţ. Plus antrenorul, care e tot grec. Practic, toată apărarea e formată numai din albi. Restul sunt de culoare", ne spune Tibi. E zâmbitor, liniştit, gata de o nouă experienţă.

"Ganea îmi spunea că mă mănâncă dacă nu apăr!"

Cariera sa a cunoscut trasee întortocheate. La nici 20 de ani apăra poarta Craiovei, purtând pe spate nu doar un simplu nume, ci şi renumele tatălui său. "Am fost titular în tot sezonul ăla (n.r. - 1997/1998) care a culminat cu "dubla" de poveste cu Rapid. În campionat şi în Cupă", îşi aminteşte Lung. Vorbeşte detaşat: "A fost ceva necurat la meciul ăla, am simţit şi eu de pe teren. Nu aş putea spune ce. Eram prea mic. Mie nu îmi spunea nimeni nimic. Intram şi apăram. De frica lui Ganea o făceam. Stăteam cu el în cameră şi îmi spunea că, dacă nu apăr, mă mănâncă. Ştiam că nu glumea".
Tibi spune că, din zecile de mii despre care s-a vorbit că ar fi venit din toate părţile, el nu s-a ales decât cu o mie: "Banii mei de mare în vara aia". Râde. "Hai să îţi povestesc ceva ce nu am mai povestit! Ştii că a fost golul ăla clar de tot al lui Marinescu. Exact ca al Angliei la Mondialul ăsta. Eu văzusem că a intrat mingea în poartă, dar, de pe teren, m-am trezit cu ea în braţe. De nervi, am vrut să îi ard una în plasă cât pot de tare, dar l-am văzut pe asistent că stă cu steagul jos şi se uită la ce fac eu, aşa că m-am abţinut. Şi bine am făcut!"

"La Steaua - Dinamo parcă a fost Jabulani!"

Cariera sa a continuat cu transferul la Steaua, asta după ce ratase în acelaşi an despre care am vorbit Cupa în finala cu Rapid: "Mi-a dat Marinescu gol din penalty, dar am atins mingea aia". A cucerit cu Steaua o Supercupă: "2-1 cu Dinamo, am apărat meciul ăla", dar şi un campionat. A avut parte însă şi de o cumpănă în carieră, 3-2-ul din "Ştefan cel Mare" cu o minge scăpată în poartă. "De acolo mi s-au tras multe. Conflictul cu suporterii plus o anatemă, zic eu, nemeritată. Cine mai ştie că în meciul ăla eu i-am apărat un penalty lui Lupescu sau că am mai avut o grămadă de intervenţii?!". Tibi vorbeşte calm şi detaşat despre ceea ce el numeşte un gol ca oricare altul primit de un portar care greşeşte: "Am apreciat greşit traiectoria mingii centrate de Florentin Petre. Am ieşit în contratimp pe centrare şi am scăpat-o în poartă". A trecut ceva timp şi pare că nu mai vrea să dezgroape trecutul: "Oricum, nici eu nu mi-am explicat, dar mingea aia a avut o traiectorie tare tâmpită. Zici că era Jabulani din zilele noastre. Ciudată mai e mingea asta, să ştii!".

"Mai bine mă lăsam decât să mai stau în Ghencea"
Experienţa Steaua s-a încheiat brusc, la cererea lui Tibi Lung. "Nu am mai suportat să stau acolo. Nu mă simţeam în largul meu. M-am dus personal la Gigi Becali. Îmi amintesc şi acum întâlnirile cu el. La prima mi-a vorbit frumos, ca un om normal. La cealaltă era într-o criză. Ţipa, mă înjura. Am rămas interzis. Am fost până la urmă cu taică-meu la el, să mă lase să plec. Nu voia, dar i-am zis că mai bine mă las decât să mai stau acolo", rememorează Tibi. Târgu Jiu, Caracal şi apoi patru ani de Cipru au mai fost bornele lui înainte de a veni tocmai în Africa de Sud.

CA ACASĂ! Tibi s-a adaptat rapid vieţii din Africa de Sud, mai ales că, în cartierul în care locuieşte, albii sunt majoritari
POLI­VALENT Tibi Lung se antrenează cu noua sa echipă pe un stadion de rugby, dar placajele şi grămezile sunt interzise cu desăvârşire!

Cum a ajuns în Africa

Fireşte, apar întrebările: "Cum şi de ce tocmai aici?". "Antrenorul ăsta grec care e acum mă ştie din Cipru. A întrebat de mine, şi un prieten comun sârb m-a sunat. La început am strâmbat din nas, dar până la urmă am zis: de ce nu?".

Primul contact cu Africa de Sud l-a luat în aprilie.

"M-au chemat pentru nişte analize, teste, să mă cunoască şi managerul. Am aterizat dimineaţa. M-au dus în Johannesburg, unde echipa juca în nu ştiu ce cupă sau turneu: «Dacă tot eşti aici, hai, intră puţin la joc, să te vadă şi oficialii!». Am zis eu că am zburat toată noaptea, că nu ştiu ce, nu a fost chip. Am apărat bine. Noi am câştigat cu 1-0". Mulţumit, Tibi aştepta să fie dus la hotel să se odihnească. De unde! "Hai că e bine! Suntem în finală. Jucăm cu Orlando Pirates", l-a informat antrenorul. Două meciuri în două zile e mult, se gândea Lung al nostru la partida care credea el că e a doua zi, în cel mai rău caz. "Meciul e diseară". "Am zis că nu se poate. Au insistat. Meciul urma să se joace pe «Soccer City», stadionul care va găzdui finala CM. Era un fel de ultimă repetiţie cu public pentru Mondiale. Ştii ce mi-au făcut? M-au băgat într-un bazin cu gheaţă şi apoi masaj. Dar adevărul e că a meritat senzaţia. Când am ieşit la încălzire, pe un stadion cu 80.000 de oameni şi cu vuvuzelele alea, am uitat de tot. Prin minutul 70 au început însă crampele. M-am cerut afară, m-am dus în vestiar, am dat drumul la jacuzzi şi am adormit instantaneu. Mi-au adus ei medalia pentru victorie, că până la urmă îi băturăm şi pe ăia". Ai dormit în vestiarul uneia dintre finalistele Mondialului ăsta, Tibi, cum ar veni.

Joacă la "aşii negri" în alb-albastru

Tibi Lung a semnat tot atunci un contract pe zece luni, atât cât durează sezonul aici, cu opţiune de prelungire pe încă unul, şi de la sfârşitul lui iunie a intrat în programul formaţiei sud-africane. "E bine. Sunt mulţumit. Nu ştiu dacă puteam lua banii ăştia în ţară. Plus că acolo nu ştii când îi iei. Aici compania îi virează pe card. Nu e sponsor, e compania de extracţie". Faci ce faci şi ajungi la mineri. Râde. "Eu m-am înţeles bine şi cu domnul Condescu, tata a fost pe la Motru. Oricum, s-a nimerit ca, deşi numele echipei mele e Aşii Negri, în traducere, echipamentul e alb-albastru!". Noua lui echipă va disputa meciurile de pe teren propriu pe cel mai mare stadion din Africa de Sud, "Soccer City", cel pe care se va disputa şi finala CM. De antrenat se antrenează pe stadionul "Pumas" din oraş, acelaşi cu cel al echipei de rugby. În câteva săptămâni trebuie să îi vină şi familia: "Deocamdată, soţia şi fata cea mare. Pe cea mică, de doi ani şi jumătate, o mai lăsăm în ţară". Tibi nu percepe ceea ce i se întâmplă ca pe ceva exotic: "Acumulez experienţă. Fotbalistică, culturală, din punctul de vedere al civilizaţiei". De Cupa Mondială nu prea are timp din cauza antrenamentelor: "Am văzut mai toate meciurile, chiar dacă multe în reluare. Facem şi câte trei antrenamente pe zi. Sper ca măcar la finală să ne lase să ne uităm. Am promisiuni de la nişte coechipieri că fac rost de bilete!"

Crede în fratele său: "Silviu va ajunge un mare portar "

Tibi ţine legătura mai mult prin telefon cu tatăl şi cu fratele său, Silviu (foto). "Acum sunt amândoi împreună la Craiova. Ne vedem de Sărbători cu toţii. Oricum, Silviu va ajunge portar mare", spune, cu mândrie, Tibi despre fratele său mai mic cu zece ani. "E foarte bun. Şi la sprint e cel mai bun. Incredibil pentru un portar. O să ajungă afară, veţi vedea! Are aceleaşi calităţi ca ale lui Lobonţ". Tibi are şi o explicaţie pentru viitorul strălucit pe care îl va avea fratele său: "Se vede că s-a pregătit de mic în cele mai bune condiţii. A fost cu tata în Japonia şi a pus baza cum trebuie acolo".
Lung este o familie cu tradiţie în Craiova: "Aşa s-a nimerit. Nu am vrut să fiu portar, pentru că a fost tata. Oricum, el a fost uriaş. Îmi amintesc meciurile mari ale Universităţii. Chiar dacă eram un pici, mergeam la stadion cu golanii din cartier care vindeau bilete. Eram protejatul lor!".

Chivu i-a fost cavaler de onoare

Multă vreme titular în naţionala de tineret, Tibi Lung a fost coleg de generaţie cu mulţi dintre fotbaliştii care joacă azi în naţionala mare. Dintre toţi, cel mai bine s-a înţeles cu actualul căpitan al naţionalei, Cristi Chivu: "Eram nedespărţiţi la Craiova. Mereu venea pe la mine. Mâncam împreună acasă, mergeam în oraş. De altfel mi-a fost şi cavaler de onoare la nuntă (n.r. - foto, medalion)". În timp, distanţa i-a mai separat: "Nu am mai vorbit de mult. În ultimii ani, doar o dată, dar sunt convins că nu s-a schimbat. Nu e genul". Dintre foştii coechipieri, Tibi mai ţine legătura cu Claudiu Răducanu: "Îmi pare tare rău pentru el, pentru ce a păţit. Am stat mult timp cu el în cameră la Steaua. Ştiu toate legendele despre el, dar nu pot decât să spun că are un suflet uriaş. E un copil mare şi nu merita să i se ia toţi banii pe care i-a muncit", a mai spus Tibi, referindu-se la scandalul de la divorţul lui Claudiu de fosta soţie.