David ultragiatul

Menajeria mondenă cu abonament la "The Sun" aşteaptă ziua când un Beckaccio îndrăzneţ va scrie "Beckameronul" şi va înşira poveşti de alcov, jartieră şi fermoar, petrecute la Beckingham Palace sau te miri pe unde. Între timp, David Beckham se luptă cu năstruşniciile prezentului şi cu întrebările trecutului. Cu puţine zile în urmă, o italiancă din subsolurile presei tabloide s-a repezit la el şi l-a prins de şliţ, dornică să stabilească diferenţa dintre mitul din calendare şi adevărul din pantaloni. Elena di Cioccio a aşternut pe chipul lui Beckham expresia pe care o vezi de obicei la preşedinţii debarcaţi: un amestec de nedumerire, groază, conştiinţă a vulnerabilităţii şi revoltă. Oripilat şi nevenindu-i să creadă, Beckham a plătit în realitate pentru despărţirea de fotbalul autentic. El este de câţiva ani ambasadorul propriului triumf comercial, dar şi al propriului eşec sportiv. Dacă în locul lui s-ar fi aflat Xavi, Elena di Cioccio n-ar fi ieşit din redacţie şi n-ar fi obţinut o notorietate atât de mare într-un timp atât de scurt şi făcând un lucru atât de mărunt.

Rătăcit între LA Galaxy şi AC Milan, David Beckham e la cheremul star-systemului fabricat de noua cultură pop. Muntele de bani de pe care se uită la lume e de fapt preţul renunţării la identitatea şi la onoarea profesională. Dintr-un jucător care centra perfect, bătea bine lovituri libere şi uneori pasa inspirat, Beckham a ajuns un om de plastic - invitatul de onoare la chermezele lui Tom Cruise şi brelocul domestic al unei vietăţi care curtează prostul gust, anorexia şi sminteala. Distanţa dintre răsfăţul şi linşajul mediatic e la fel de scurtă ca pasul de la ridicol la sublim. Beckham a aflat lucrul ăsta pe pielea lui, după ce traficanţii de iluzii cu care a încheiat contracte somptuoase l-au obligat să trăiască în regim impus. Poreclit "Apostolul David" fiindcă a încercat evanghelizarea prin fotbal a Americii, Beckham a aflat că are voie să bea o singură băutură răcoritoare, să poarte doar o anumită marcă de ochelari sau de chiloţi, să folosească un singur deodorant şi în general să trăiască după reţetă. Realitatea a cedat locul iluziei, fotbalistul a fost înlocuit de un produs gol, de o coajă care nu îmbracă nimic. De aceea s-a mirat Elena di Cioccio, de aceea a deplâns virilitatea contrafăcută a vedetei. Fiindcă omul din faţa ei nu era David Beckham, ci prelungirea unei scamatorii. O imagine, nimic altceva. Un trucaj plătit împărăteşte, pe care-l invidiem acum pentru a-l compătimi peste cinci minute.

articol scris de Radu Paraschivescu