Tenis nătâng
Tenisul, sportul aşa-zis alb, adică imaculat, a ajuns şi el o arenă de intrigi garnisite cu grosolănii şi pumni. Ultima noastră oază senină, înghiţită de nemernicie. El a constituit multă vreme un bastion al cavalerismului. Peste fileu zburau nu numai mingi, ci şi zâmbete, complimente, poate şi invidii politicoase. Prin îngemănarea tenacităţii de cal de munte a lui Ţiriac cu talentul uriaş al lui Năstase am devenit la un moment dat, dacă nu o mare putere, măcar un exponat straniu al unui muzeu înălţat în deşert. Întrucât nu am avut şi nu avem bază materială, nici centre moderne de instruire, nici nu am găzduit turnee de mare anvergură. Ne-am mulţumit cu exemplare îndemânatice exersând pe scenele mondiale, prin şansă sau prin efortul material al părinţilor. S-a pierdut ocazia când tenisul detrona fotbalul din conştiinţa puştanilor care înlocuiau bucata de maidan cu un teren desenat cu creta pe asfalt, unde încercau să calce pe urmele lui Ţiri şi Nasti după primele isprăvi în Cupa Davis.
Ce s-a întâmplat nu de mult la Braşov, când s-a creat un talmeş-balmeş nedemn, compromiţându-se alegerea preşedintelui FRT, reprezintă un scuipat în ochii unui sport ce ne împinsese cândva de la periferia lumii mai spre inima ei. Mai devreme sau mai târziu, la Poiana Braşov alegerile boicotate se vor desăvârşi. Gazda lor, un fost fotbalist valoros, Aurel Munteanu, om de afaceri iscusit şi cu frica lui Dumnezeu, care ajută dezinteresat foşti fotbalişti şi artişti ajunşi la ananghie. Relule, pune piciorul în prag şi limpezeşte aceste alegeri cu cântec!

Tenis nătâng


















Tenisul, sportul aşa-zis alb, adică imaculat, a ajuns şi el o arenă de intrigi garnisite cu grosolănii şi pumni. Ultima noastră oază senină, înghiţită de nemernicie. El a constituit multă vreme un bastion al cavalerismului. Peste fileu zburau nu numai mingi, ci şi zâmbete, complimente, poate şi invidii politicoase. Prin îngemănarea tenacităţii de cal de munte a lui Ţiriac cu talentul uriaş al lui Năstase am devenit la un moment dat, dacă nu o mare putere, măcar un exponat straniu al unui muzeu înălţat în deşert. Întrucât nu am avut şi nu avem bază materială, nici centre moderne de instruire, nici nu am găzduit turnee de mare anvergură. Ne-am mulţumit cu exemplare...
tot felul de fosile, senili si cu limba moarta vorbesc de maidane virtuale, de sutele sau miile de euro metrul patrat si dojenesc cu putinii neuroni pe care ii mai au tinara generatie care lupta sa supravietuiasca in minunatele conditii postrevolutionare. iti vine sa vomiti!
ca de obicei, fain articol maestre!
excelent articol!
@andy
da, si mie-mi vine sa vomit dar de atita "tinara generatie" care nu face nimic pozitiv ci a distrus totul - acum, si tenisul!
voi nu faceti nimic (nici miscare, de aceea nu-ntelegeti ce erau maidanele) dar va plingeti de "minunatele conditii postrevolutionare"!!! pai cine sa vi le asigure?! in loc sa distrugeti, creati! si veti avea!!
eu sunt intre generatiile in disputa si cred ca vad (cit se poate de) obiectiv lucrurile.
andy,
stii... "2 vorbe - 4 prostii"?
1. ca sa se-nteleaga cum vrei tu, lipsesc doua virgule: "dojenesc, cu putinii neuroni pe care ii mai au, tinara generatie care lupta..."!
2. apoi, nu neuronii dispar cu virsta, ci sinapsele (daca nu stii ce-s alea, afla ca exista dex!), cu care demonstrezi ca stai cam prost.
3. ai inteles subiectul?
4. putin respect nu stica, niciodata (eu nu te respect din cauza comportamentului tau; doar iti raspund cum meriti).