„A fost bestial meciul!”, spune pentru ProSport unul dintre mulții români fericiți cu care te puteai întâlni, joi după-amiază, pe aleile complexului de la Roland Garros. Numele lui: Nicolae Bucălău. Iar cuvântul ales, instinctiv, la câteva minute după victoria fierbinte a Simonei Halep din semifinalele French Open-ului, descrie cât se poate de bine realitatea din teren.
Simona Halep a învins-o cu 6-1, 6-4 pe Garbine Muguruza. Dar l-a învins și pe Rafael Nadal, conaționalul acesteia și Regele Zgurii, pentru că viteza medie a loviturii ei de rever, joi, a fost mai mare decât cea înregistrată de jucătorul cu zece trofee la Roland Garros în meciul său întins pe două zile (miercuri și joi), cu Diego Schwartzman. 1 km/h în plus pentru Simona: 121 km/h, față de 120 km/h. Wow, nu? „Asta chiar e de pus în ramă. O să o scot la imprimantă și o să o pun în ramă!„, spunea Simona, la conferința de presă, atunci când jurnaliștii i-au dat vestea răspândită rapid pe rețelele de socializare. Vă amintiți poate că, în 2017, o poveste similară făcea înconjurul internetului, pentru că Jelena Ostapenko nu numai că spulbera orice record al turneului în materie de lovituri câștigătoare, dar, cu o medie a vitezei forehandului de 117 km/h, lovea mai tare ca Andy Murray!
Halep’s average backhand speed today 121 km/h. Nadal’s average backhand speed vs Schwartzman 120 km/h. As per Eurosport. K. #RG18 — René Denfeld (@Renestance) June 7, 2018
Halep’s average backhand speed today 121 km/h. Nadal’s average backhand speed vs Schwartzman 120 km/h.
As per Eurosport. K. #RG18
— René Denfeld (@Renestance) June 7, 2018
Bestial, într-adevăr, meciul cu Muguruza. Forța loviturilor Simonei s-a văzut devreme în meciul de joi și a creat ceva agitație. Pentru că Simona este, totuși, una dintre minionele circuitului WTA. Exact ca și Ostapenko. Iar uimirea a venit justificat.
După ce hop-ul semifinalei a fost trecut, Darren Cahill a mărturisit, într-un interviu acordat la câteva zeci de minute după ultimul punct, că a stat până la ora trei dimineața pentru a revedea meciurile Simonei contra ibericei Muguruza și a creiona, astfel, tactica de joc.
Din tribună, meciul a arătat fantastic.
Ovidiu Ciobanu și Dragoș Dorojani comentează de zor partida, îndepărtându-se pentru moment de Central, pentru o scurtă pauză. „Foarte fericiți. Iu-hu!!! Am țipat la fiecare minge. Finala? Pe asta o câștigă! Pâi, doar… am venit noi! Numai pentru Simona am venit. Sâmbătă, e clar ce vom face„, spun pentru ProSport cei doi prieteni. Pentru Ovidiu, este prima vizită la un Grand Slam. Pentru Dragoș, a doua, iar bomboana de pe tort este un autograf smuls lui Gică Hagi, pe tricoul roșu. Nu lipsește fotografia făcută pe arenă de Ovidiu, cu steagul tricolor. Este un moment de neuitat.
Ovidiu, cu prețiosul suvenir din telefon pe care îl împărtășește pentru ProSport
Fiecare fan prezent în arenă scrie în minte propria cronică a partidei. Pentru că este un meci pe care îl vezi, încerci să îl înțelegi, dar mai ales – îl trăiești. Cum ar putea fi altfel, când în fața ochilor tăi se scrie o filă de istorie a tenisului românesc? Nicolae Bucălău poate spune că a făcut naveta Londra-Paris pentru a o vedea pe Simona. În weekend. Verdictul a fost clar: bestial meci. Mai exact: „Extraordinar! Am mai fost la câteva meciuri ale Simonei, dar acesta a fost chiar chiar acolo sus. Am fost la finala de anul trecut, pe care a jucat-o cam cu frică, dar acum a jucat excelent. A dominat raliurile, chiar și la forță părea că o domină pe Muguruza. Mi-a plăcut foarte mult. Am văzut că este acolo punct de punct și mă gândeam că poate întoarce, da, și atunci când era 2-4 în al doilea set. Dar îmi spuneam că și dacă merge în decisiv, tot are prima șansă. Vedeam că este încă puternică. Acum, vreau să văd ce americancă bate sâmbătă„, spune pentru ProSport cel care, evident, nu va rata finala Simonei.
Din peisajul Roland Garros 2018 fac parte și tradiționalele ii românești. Pentru că fanele ajunse la Paris le poartă cu mândrie. Le-am văzut în prima săptămână, de pe Central până pe Terenul 18. Joi, la semifinală, o cunoaștem pe Luminița Molodoi. „Am venit din România, special ca să o vedem pe Simona, în finală, cum ia trofeul de la Roland Garros. Astăzi am ajuns – numai am lăsat bagajele la hotel și am luat camera, am venit direct aici. Altfel, am fi întârziat”, spune aceasta. „Mi-a plăcut semifinala, un meci de calitate. Primul set a fost fain, apoi, al doilea, cu emoții„, mai spune Luminița Molodoi. A venit împreună cu soțul și cu fiul, joi dimineață, în același avion care i-a adus la Paris și pe Gică Hagi și Gică Popescu. I-au urmărit cu privirea, de la distanță. Au venit de la Piatra Neamț, luând drumul Bucureștiului de la Iași. Au bilete și pentru finală, dar și pentru ultimul act de la masculin.
Alexu Molodoi debordează de optimism, ca toți fanii români care încă își trag sufletul pe aleile complexului după ultimul punct câștigat de Simona în fața campioanei din urmă cu doi ani. „Simona poate să le bată pe ambele americance de-o-dată! Și pe Madison Keys, și pe Sloane Stephens. Dacă a trecut de Garbine Muguruza, e clar! Și meciul cu Kerber a fost greu, dar nu ca ăsta. Noi sperăm să fie pe linie – numărul unu și numărul unu cu trofeul, anul acesta, aici, la Roland Garros„. Adică, mai întâi să scrie istorie Simona, sâmbătă, apoi Nadal, cu un al 11-lea trofeu – sau cu primul după La Decima.
Însă, chiar și la câteva minute după încheierea semifinalei, este loc și de un pic de cumpătare. Soția, Luminița, articulează un gând care îngheață puțin suflarea în toți fanii români. „Simona trebuie să fie foarte atentă, totuși. Ce, era așa de bună Ostapenko anul trecut? Nu!” Dar, joi a fost despre bucurie. O bucurie mare.
Care e cel mai bun portar dinamovist din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER