„Stejari”, strângeţi rândurile

Foto: Marian BURLACU

Naţionala de rugby se reclădeşte. Primul pas a fost făcut vineri, când „stejarii” au câştigat (17-11) cu Uruguay. A fost un mic pas. Şi important este ca următorul să fie făcut tot înainte. Românii au jucat bine în prima repriză, pentru ca mai apoi, după pauză, ei să nu mai înscrie vreun punct. Acesta este cel mai îngrijorător aspect relevat de primul meci disputat de ai noştri la IRB Nations Cup. O problemă care trebuie rezolvată grabnic. Urmează meciul cu Franţa A, iar „cocoşii”, se ştie, nu iartă.

Iată 10 (posibile) explicaţii pentru jocul fluctuant al echipei României:
1.       Noii antrenori au venit abia de o săptămână
Antrenorii francezi Serge Lairle şi Olivier Nier s-au întâlnit cu „stejarii” pe 1 iunie, când s-a intrat în cantonament. În acest interval de unsprezece zile s-a lucrat în plan fizic, dar şi specific, însă timpul a fost prea scurt pentru a transforma radical echipa României.

2.       Unii „stejari” nu s-au mai văzut de aproape doi ani
Câţiva internaţionali români care activează în Franţa – Sorin Socol, Dragoş Dima, Augustin Petrichei, Ovidiu Toniţă, Iulian Dumitraş – nu au mai participat la acţiunile lotului naţional de cel puţin un an. Grupul are acum o componenţă relativ nouă. Trebuie să treacă ceva timp până când aceşti rugbyşti vor învăţa să comunice (din nou) atât pe teren, cât şi în afara lui.

3.      Sunt câteva absenţe, însă toate sunt motivate

Există şi câţiva internaţionali din Franţa care nu au venit din diverse motive, însă motivat  - Petre Mitu, Bogdan Bălan, Ionuţ Tofan, Petrişor Toderaşc. Alţii, cum este cazul lui Florin Corodeanu, nu au fost incluşi în lot.ul de 26 de jucători Cu siguranţă, şi ar fi bine dacă s-ar întâmpla aşa, grupul de jucători trebuie să fie cât mai mare astfel încât antrenorii să îi poată alege pe cei care sunt în cea mai bună formă.

4.       Marius Tincu a fost lăsat liber la acest meci
Titular la USA Perpignan în finala campionatului Franţei câştigată în faţa lui Clermont, sâmbăta trecută, talonerul Marius Tincu a fost prezent în tribuna stadionului „Arcul de Triumf”, însă el nu a fost inclus în grupul de 22 de jucători pentru acest meci (i s-a permis să se odihnească). Cu siguranţă că apariţia lui în echipă va aduce un plus important în jocul ei, mai ales pentru pachetul de înaintare.

5.       Se caută încă formula unei echipe de bază
Cum este normal, unul dintre obiectivele urmărite de noii antrenori ai României este de a stabili un XV de bază. Fiind primul meci disputat sub comanda lui Lairle şi Nier, s-a optat pentru o formulă de start. Cu siguranţă că în partidele următoare se vor încerca şi alte variante, se vor face unele permutări. Lucru absolut normal, mai ales că antrenorii francezi nu îi cunosc încă foarte bine pe jucătorii români.

6.       Rugbyştii români au probleme cu controlul balonului
În meciul cu Uruguay s-au pierdut foarte multe baloane, unele în momentul în care „stejarii” ameninţau buturile adverse. Este ştiut, şi nu de azi, de ieri, că rugbyştii români au probleme în a controla mingea, în a pasa şi a recepţiona balonul. Din acest motiv, în acţiunile de atac se observă deseori că jucătorii aflaţi în dispozitiv de atac stau foarte aproape unii de alţii... Şi asta pentru că, o repetăm, nu există siguranţa pasei şi a recepţiei. Din acest motiv, atacurile noastre nu se desfăşoară pe toată lăţimea terenului, ci sunt „înghesuite” în zonele în care adversarul dispune de oameni pentru repliere. Aceste deficienţe tehnice sunt greu de dezvăţat. 

7.       Există o precipitare nefirească în ofensivă
O altă problemă a „stejarilor” o ridică precipitarea cu care aceştia acţionează atunci când sunt în ofensivă. În loc să aşeze atacurile, să oblige adversarul să se apere strâns, grupat, pe zona în care se află mingea şi astfel să se creeze spaţii (culoare) de pătrundere, românii se grăbesc nejustificat, multe pase fiind imprecise. Şi dând ocazia echipei adverse să contraatace şi să înscrie. Apar şi alte greşeli nefireşti. „Înainte” comis de jucătorul care joacă la mână o penalitate, de pildă!?! Şi astfel, în loc să atace, România ajunge să se apere în propriul teren de 22 de metri. Această precipitare se observă şi în meciurile de campionat, fiind specifică jucătorilor mai tineri, fără o mare experienţă.

8.       Probleme cu pregătirea fizică a rugbyştilor
Cu toate că s-a lucrat timp de o săptămână în plan fizic s-a observat în meciul cu Uruguay că unii jucători, mai ales cei care evoluează la echipe de club din ţară, au probleme cu pregătirea fizică. Au fost câţiva care, pe finalul partidei de vineri, au acuzat crampe musculare. Este adevărat, şi ritmul în care s-a desfăşurat întâlnirea a fost unul ridicat.

9.  Eşecurile trecute apasă pe umerii unor jucători
Cele trei înfrângeri suferite de România, în ultimele trei meciuri contând pentru preliminariile Cupei Mondiale (19-28 cu Rusia, 23-28 cu Georgia şi 21-22 cu Portugalia), au lăsat urme... Afectaţi sunt, desigur, jucătorii care au participat la ele. Probabil că există şi teama de a nu pierde din nou. Încrederea se va (re)câştiga greu. E nevoie de victorii, de evoluţii cât mai bune.

10. Adversarul stă la pândă... ATENŢIE!
Evoluţia fluctuantă a echipei noastre, ineficienţa ei în atac sunt influenţate şi de adversar. Este ştiut, Uruguay-ul are un joc ceva mai aerisit, cu o bună circulaţie a balonului. Sud-americanii au reuşit să stăvilească atacurile noastre pe înaintare, marcând şi un eseu pe o contră. În faţa Franţei A, marţi, 16 iunie, România nu va mai avea şansa de vineri. „Cocoşii” sunt foarte buni atât pe înaintare, cât şi pe treisferturi.  Şi extrem de pragmatici, gata oricând să profite de cea mai mică greşală făcută de adversar. Dacă rugbyştii români vor repeta erorile din meciul cu Uruguay şansele lor de a câştiga se vor reduce substanţial. Mai mult decât atât, unii dintre oamenii de rugby prezenţi în tribunele stadionului „Arcul de Triumf” se tem de un eşec la scor... Aşadar, atenţie „stejari”! E timpul să strîngeţi rândurile!