În tensiunea ulterioară de­zas­­trului provocat de înfrângerea în fața Canadei (8-9), Vlad Hagiu a declarat la cald că va demisiona. A fost întors de elevii săi, care i-au cerut să rămână, dar preşedintele federaţiei, George Gaiţă, l-a atacat violent.

Colegi de echipă la CE 1983, Gaiţă şi Hagiu sunt protagoniştii primului conflict preşedinte-antrenor din istoria polo-ului intern. „Eu l-am luat din nimic, din divizia A2 şi a ajuns mare. Da, îmi menţin declaraţia. A fost ca o mumie în sarcofag la meciul cu canadienii. Trebuia dat afară după CM 2007. Îmi pare rău că n-am făcut-o. Eu îmi dau demisia, că am onoare. Nu pot tolera aşa ceva! Aşa ar trebui să facă şi Tolea Grinţescu, care are 70 de ani, şi Vlad. El mi-e dator pe viaţă. Îi sugerez să nu înceapă un război cu mine! Liviu Răducanu şi Paul Niculescu mi-au zis că tot cadrul din Oradea trebuia să ne conducă la o calificare ”, ne-a declarat ieri George Gaiţă.

„Eu sunt antrenorul, eu îmi asum responsabilitatea pentru eşec. Îi mulţumesc lui Gaiţă că m-a făcut antrenor. Gaiţă e un specialist în polo. N-am avut 100.000 de euro salariu, dar nici atunci n-avea voie să mă jignească și să-mi bage soția în acest duel. În 2004, când m-a adus, nu eram un muritor de foame, nu m-a cules de pe stradă. Are dreptate doar dintr-un singur punct de vedere: că n-am avut psiholog, la 3-1 am căzut psihic. Nu l-am înjurat niciodată. Doar l-am apreciat”, a spus Hagiu.


Învestit în funcţia de antrenor al naţionalei în 2004, Vlad Hagiu (stânga) ar avea sprijinul a cinci din cei șapte membri ai Biroului Federal. Mai multi jucători au amenintat că pleacă dacă Hagiu va fi constrâns să demisioneze. Gaită (dreapta) spune că si el renuntă la functie.