Oprea şi Constantina Diţă, ultimii performeri ai României
În preajma Campionatelor mondiale de atletism de la Berlin (15-23 august), a treia competiţie a lumii ca importanţă, după Jocurile Olimpice de vara şi Campionatul mondial de fotbal, dovada că la întrecerile din capitala Germaniei şi-au anunat participarea sportivi din 202 ţări, întrecerile urmând să fie urmărite de 5 miliarde de telespectatori, palmaresul României are o dublă înfăţişare: globală, situaţie în care totalul este de 33 de medalii, dintre care 10 de aur, 12 de argint şi 11 de bronz, sau începând cu prima ediţie a mondialelor, din 1983, de la Helsinki, ceea ce înseamnă un total de 21 medalii (5-8-8).
Dubla măsură nu este un artificiu statistic, ci ţine, în primul rând, de o prevedere a Regulamentului internaţional al IAAF, anume art. 11, paragraful 3, care statutează ca până la crearea CM Jocurile Olimpice sunt considerate şi campionate mondiale. În perioada de dinaintea CM 1983-Helsinki, România a cucerit 12 medalii în total (5-4-3). Lăsând deoparte acest artificiu regulamentar, la CM propriu-zise, în cele 11 ediţii de până acum cu această denumire, atleţii români (127 în total, 37 bărbaţi, 90 femei) au câştigat 21 de medalii (5-8-8).
Recordmena Nicoleta Grasu
Totodată, trebuie consemnată un record absolut, de participare, Nicoleta Grasu trecându-şi în palmares anul acesta a 8-a prezenţă la Mondialele. Astfel, aruncătoarea de disc a reuşit primul record mondial al actualei ediţii, acoperind, practic, întreaga istorie a competiţiei. În ce priveşte premierele, prima medalie obţinută de România la CM a fost argintul de la prima ediţie al Anişoarei Cuşmir, la săritura în lungime (cu un rezultat cu care ar câştiga şi acum, 7,15 m), primul titlu fiind opera Gabrielei Szabo, la 5.000 m, la Atena, în 1997.
Iată palmaresul complet al sportivilor (mai degrabă sportivelor, băieţii obţinând o singură medalie, bronz Marian Oprea).
La CM de atletism Paris 2003 şi Osaka 2007 românii nu au urcat pe podium.
Helsinki, 1983:
argint: Anişoara Cuşmir, săritura în lungime, 7,15 m
Roma, 1987
argint: Maricica Puică, 3.000 m, 8"39"45(100
bronz: Doina Melinte, 1.500 m, 3"59"47)100
Tokyo, 1991:
argint: Liliana Năstase, heptatlon, 6.493 p
bronz: Ella Kovacs, 800 m, 1"57"58(100
Stuttgart, 1993:
bronz: Ella Kovacs, 800 m, 1"57"92)100
Goeteborg, 1995:
argint: Felicia Ţilea, aruncarea suliţei, 65,22 m
Anuţa Cătuna, maraton, 2h26"25"
Atena, 1997:
aur: Gabriela Szabo, 5.000, 14"57"68(100
argint: Rodica Mateescu, triplusalt, 15,16 m
bronz: Lidia Simon, maraton, 2h31"55"
Sevilla, 1999:
aur: Gabriela Szabo, 5.000 m, 14"41"82)100
Mihaela Melinte, aruncarea ciocanului, 75,20 m
bronz: Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 65,35 m
Lidia Simon, maraton, 2h27"41"
Edmonton, 2001:
aur: Gabriela Szabo, 1.500 m, 4"00"57(100
Lidia Simon, maraton, 2h26"01"
argint: Violeta Szekely, 1.500 m, 4"01"70"
Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 66,24 m
Helsinki, 2005:
bronz: Marian Oprea, triplusalt, 17,40 m
Constantina Diţă-Tomescu, maraton, 2h23"19"
AGERPRES

Marian Oprea şi Constantina Diţă, ultimii performeri ai României



















Din cite stiu eu, Nicoletei Grasu i s-a atribuit medalia de bronz la mondialele din 2007, de la Osaka, intrucit rusoaica clasata pe II, Piscialnikova, a fost descoperita pozitiv.
Aveti perfecta dreptate, Nicoleta GRASU A CASTIGAT MEDALIA DE BRONZ LA OSAKA ..., iar multi ziaristi au lacune !
Poate Nicoletei i s-a atribuit acea medalie dar in ierarhia all-time pe natiuni ea nu este luata in considerare,Romania aparand acolo cu 21 de medalii si nu cu 22.
Decizia "finala", de la TAS, fiind recenta, nu a fost inca modificata ierarhia pe care ai citit-o, perioada de dupa decizie fiind una in care secretarele sunt in vacanta !