A învins malaria şi a devenit medaliată olimpică. "Mă uitam pe fereastră şi vedeam cât de frumoasă e Londra. Nu ştiam dacă voi mai putea respira vreodată aerul de afară, nu ştiam dacă voi mai putea merge"

11 sep 2017 1042 afişări Comentează şi tu Atletism
A învins malaria şi a devenit medaliată olimpică. "Mă uitam pe fereastră şi vedeam cât de frumoasă e Londra. Nu ştiam dacă voi mai putea respira vreodată aerul de afară, nu ştiam dacă voi mai putea merge"

Când atleta britanică, Anyika Onuora, şi-a luat puţin timp liber pentru a-şi vizita familia în Nigeria, în octombrie 2015, aceasta se aştepta să aibă parte de o vacanţă ca oricare alta.

Însă sportiva de 32 de ani s-a molipsit de o malarie şi nu a mai putut merge, astfel că visul ei de a ajunge la Olimpiada de la Rio a rămas atârnat de balanţă. Zece luni mai târziu, britanica a urcat pe podiumul olimpic, cu o medalie de bronz atârnată de gât la proba 4x400 metri ştafetă. Nici măcar colegele ei nu au ştiut despre chinul care i-a ameninţat viaţa şi pe care l-a îndurat doar pentru a fi la Rio. Acum, la mai bine de un an de la Jocurile Olimpice, Anyika Onuora îşi spune povestea.

Eşti sigură că nu e vorba de alcool?

Totul a început, spune ea, când a fost în vacanţă în Nigeria. S-a molipsit de malarie, dar nici nu ştia ca a intrat în contact cu ea. După o altă vacanţă în Republica Dominicană, simptomele au început să apară. ’’I-am trimis un e-mail doctorului de la British Athletics şi i-am spus că urina mea este foarte, foarte neagră’’. ’’Eşti sigură că nu este vorba de alcool sau că nu ai băut şi ai stat hidratată?’’, a întrebat-o doctorul când Onuora i-a relatat ce i se întâmplă şi începea să devină îngrijorată.

’’Chiar şi cu simptomele, am ajuns acasă din Republica Dominicană şi am reînceput antrenamentul la Loughborough. Nu voiam să accept ce mi se întâmpla, dar ştiam că nu mai alergam cum trebuie şi mă simţeam ciudat. Atunci am realizat că era vorba de ceva mult mai serios. De îndată ce am încetat sesiunea de antrenament, am început să am şi febră. Am fost să-mi fac un test de urină şi de sânge şi în mai puţin de 12 ore am primit răspuns de la directorul medical –‘’Este ceva în neregulă cu rinichii tăi, trebuie să vezi un specialist’’, a fost răspunsul medicului pentru atleta britanică. ‘’A urmat o pauză şi medicul avea o privire plină de incertitudine, nu ştia dacă aş face o recuperare completă’’. -‘’Eşti norocoasă să fii în viaţă’’, mi-a spus, dar la tot ce mă gândeam eu era dacă pot să plec, am o Olimpiadă pentru care trebuie să mă antrenez!. Mă simţeam de parcă visul îmi era spulberat şi eram foarte rănită’’.

Nu mai putea să respire

’’Mă plâng uneori atunci când fac un antrenament mai greu, dar simptomele pe care le aveam erau dincolo de orice îmi puteam imagina. Am avut febră, am avut stări de vomă, crampe stomacale şi dureri de cap. Treceam de la stări de clad la stări de frig, tremuram şi mă trezeam într-o baltă de transpiraţie fărăsă-mi dau seama de ce se întâmplă treaba asta şi de unde provine’’.

Până când medicii au diagnosticat-o cu malarie, febra i-a crescut până la 40, nu se putea mişca şi nu putea să mai respire. Asistenta care se ocupa de ea, îmi punea mereu pungi cu gheaţă în jurul patului ei pentru că nu putea ajunge într-o cadă din cauza durerilor prea mari pe care le avea. ’’Am intrat în carantină şi nu aveam voie să ies afară. Îmi aduc aminte cum mă uitam pe fereastră şi vedeam cât de frumoasă e Londra şi nu ştiam dacă voi mai respira aer curat vreodată. De asemenea, a trebuit să învăţ din nou să merg! Când am fost mutată într-o sală, încercam să fac ture şi mă certam cu asistentele medicale pentru că îmi impuneam să stau numai în pat. Dar trebuia să merg, aveam nevoie de mâncare, aveam nevoie să fiu activă-era antrenamentul meu de iarnă, trebuia să fiu pe pistă!’’.

Anyika a fost externată din spital chiar de ziua ei şi îndată ce a respirat aerul curat de afară, s-a simţit o persoană recunoscătoare: ’’Eram mulţumită că am avut oportunitatea de a respira aer curat din nou, deoarece nu multe persoane pot trece peste malarie. Dacă eram o persoană normală, nu aş fi ştiut niciodată că era vorba de malarie. Aş fi luat doar nişte pastile crezând că este doar o răceală. Medicii mi-au spus că ar fi fost fatal pentru mine, dacă aş mai fi aşteptat o zi sau două. Sunt mulţumită că am depistat-o aşa de devreme.’’

Din nou în formă

A trecut prin clipe grele în spital şi a fost aproape de a pierde tot! Dar, imediat după ce a început să meargă, a început şi să alerge şi să participe chiar la un Campionat European. ‘’După ce am putut merge din nou, am început să alerg. Nu mă interesa cât de mult sesiunile de antrenamente mă omorau, eram recunoscătoare că pot să fiu acolo. Iniţial, Campionatul European de la Amsterdam nu se afla în planul meu înainte de JOcurile Olimpice de la Rio, dar din cauza circumstanţelor care au dus la performanţele mele la campionatele naţionale –probele olimpice- a trebuit să să merg la Europene la Amsterdam pentru a obţine o medalie.’’

La nouă luni după ce a fost diagnosticată cu malarie, Onuora a participat la Campionatul European de la Amsterdam, acolo unde a devenit campioană europeană la proba de 4x400 metri ştafetă şi a câştigat şi prima medalie individuală din carieră: ‘’La nouă luni distanţă după ce am contactat malarie, am câştigat prima medalie individuală, o medalie de bronz la proba de 400 metri înaintea medaliei de aur de la proba 4x400 ştafetă. Medalia de bronz nu mi-a asigura un loc individual la Rio, dar am fost selectată pentru proba de ştafetă şi mi-am spus că nu mă voi întoarce acasă fără o medalie olimpică.’’

‘’În august, am avut partea de tot ceea ce am visat! Împreună cu colegele mele, Christine Ohuruogu, Emily Diamond şi Eilidh Doyle, am câştigat bronzul la proba de 4x400 metri ştafetă. Îmi amintesc cum tremuram pe podium. Am fost la Europene şi am luat medalie, am fost la Comunitatea Naţiunilor şi la un Campionat Mondial la Beijing, dar o medalie olimpică? A fost minunat! Vrei doar să te holbezi la ea şi să ţii medalia, este precum un copil nou-născut pe care tu l-ai creat şi nu vrei să-i dai drumul.’’

Nu ştiam cum vor reacţiona oamenii, aşa că am ţinut secret

În perioada în care a suferit de malarie, Onuora şi-a păstrat secretul din cauza temerii pe care o avea faţă de reacţia altor oameni. În afara familiei, atleta s-a destăinuit lui Marin Rooney, alergătorul de 400 metri, pentru că se antrena alături de el şi săritoarei în lungime, Shara Proctor. ’’Nu ştiam cum vor reacţiona oamenii aşa că am decis să ţin  secret faptul că sufăr de malarie, chiar şi de colegele mele. Sunt mereu responsabilă de tot ceea ce fac şi, în cazul în carea aveam o cursă proastă în 2016, nu îmi doream ca cineva să folosească malaria ca o scuză. Voiam doar să mă concentrez pe sezon şi să nu mă gândesc la asta’’.

’’Când am cucerit medalia olimpică, nu eram sigură că trebuie să spun oamenilor. Mă simţeam expusă la acea vremea, dar răspunsul primit când am făcut asta a fost uimitor şi absolut copleşitor. Mai am câteodată coşmaruri despre ceea ce s-a întâmplat la spital. Nu voiam să fiu nevoită să-mi amintesc, dar să vorbesc despre asta îmi dă un sentiment de relaxare"

Viitorul

După experienţa cu malaria, dar şi obţinerea medaliei olimpice după perioada grea, Anyika este acum ambasadoare pentru organizaţia ’’Malaria No More’’, o organizaţie caritabilă care aduce această boală în prim plan şi învaţă oamenii că aceasta este o boală globală, şi nu doar din Africa. ‘’Oamenii sunt uneori îngrijoraţi când vine vorba de a pleca în Africa din cauza malariei, dar Nigeria este acasă pentru mine şi îmi place să mă întorc acolo, unde părinţii mei au fost născuţi şi crescuţi. După ce tatăl meu a murit în 2012, am promis că mă voi întoarce oricât de des pot şi cred că mă voi retrage acolo într-o zi. Cunosc multe personae care au murit din cauza malariei. Am un verişor care a murit din cauza acestei boli şi asta mă facea să fiu foarte recunoscătoare că am trecut peste şi că îmi pot spune povestea.’’

Articol scris de Alexandra SERAFIM

http://www.prosport.ro/alte-sporturi/atletism/invins-malaria-devenit-medaliata-olimpica-ma-uitam-fereastra-vedeam-cat-frumoasa-e-londra-stiam-putea-respira-vreodata-aerul-afara-stiam-putea-merge-16723194
16723194
comments powered by Disqus
Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Când toată lumea era cu ochii pe Dragnea, România a primit o LOVITURĂ URIAŞĂ! Este un RĂZBOI TOTAL de acum înainte